„Duminica Orbului” din 20 mai 1990. Primele alegeri libere pierdute de români pe mâna lor

„Duminica Orbului” din 20 mai 1990. Primele alegeri libere pierdute de români pe mâna lor

Se împlinesc 30 de ani de la primele alegeri libere organizate în Româna post-comunistă.

O să reproduc cifrele de atunci, din 20 mai 1990, cifre greu de imaginat astăzi și câteva concluzii rămase după ce ele au fost făcute publice, dar până atunci trebuie spus că până și primele rânduri ale acestui text conțin afirmații care sunt discutabile.

”Libere” nu înseamnă numai că oamenii s-au dus de bunăvoie la urne, ci ar fi trebuit să însemne și libera circulație a tuturor informațiilor despre candidați. Nu a fost așa, în puținele luni scurse de la căderea lui Nicolae Ceaușescu, laudele violente la adresa celor care preluaseră puterea și minciunile aruncate cu nerușinare despre firava opoziție au influențat clar opțiunile alegătorilor.

Mai mult, rezultatul alegerilor arată că și finalul frazei de început nu e absolut corect, România nu era complet post-comunistă.

Ne puteți urmări și pe Google News

 

Prezența – un record absolut

 

După aproape 50 de ani de simulări de acte electorale, la primele alegeri din 1990 prezența a fost uriașă, demonstrând ”foamea” românilor pentru a se ”înfrupta” din beneficiile urnelor.

Din numărul total de 17.200.722 alegători s-au prezentat la vot 14.826.616, adică 86,19%.

Dintre aceștia, pentru Parlament, opțiunile, potrivit Wikipedia, procentele au fost:

  • FSN- Frontul Salvării Naționale: 9.353.006 (67,02%) voturi, 91 (76,47%) locuri
  • UDMR- Uniunea Democrată a Maghiarilor din România: 1.004.353 (7,2%) voturi, 12 (10.08%) locuri
  • PNL- Partidul Național Liberal: 985.094 (7,06%) voturi, 10 (8.4%) locuri
  • MER- Mișcarea Ecologistă din România: 348.637 (2,5%) voturi, 1 (0,84%) loc
  • PNȚCD- Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat: 341.478 (2,45%) voturi, 1 (0,84%) loc
  • AUR- Alianța pentru Unitatea Românilor: 300.473 (2,15%) voturi, 2 (1,68%) loc
  • PDAR- Partidul Democrat Agrar din România: 221.790 (1,59%) voturi, 0 locuri
  • PER- Partidul Ecologist Român: 192.574 (1,38%) voturi, 1 (0,84%) loc
  • PSDR- Partidul Socialist Democratic Român: 152.989 (1,1%) voturi, 0 locuri

 

Primele concluzii

 

FSN era născut din minciuna aruncată imediat după evenimentele din 1989, că membrii primului Front nu au aspirații politice. FSN, devenit în timp PSD, a rezistat cel mai bine în ”topul” partidelor cu aspirații de a guverna. El avea să ”înghită” peste numai cîțiva ani PSDR, partidul de pe ultimul loc, partid istoric.

PNL este al doilea care a rezistat în ”top”, spre deosebire de PNȚCD, care este acum în colaps.

UDMR este organizația care și-a păstrat procentele de atunci, indiferent de conjunturile politice care au urmat.

De celelalte partide nu mai auziți astăzi decât accidental.

Pleiada de formațiuni politice apărute atunci, și pentru a dispersa votanții opoziției. Liderii lor, sper să îi amintesc cum trebuie, Mircea Ionescu Quintus, Victor Surdu, Sergiu Cunescu sși alții sunt istorie.

În primul Parlament ales de după Revoluție a intrat și un independent: Antonie Iorgovan, cel care avea să devină și părintele Constituției.

 

Președintele despre care nimeni nu mai recunoaște că l-a votat

 

Primele alegeri prezidențiale au adus trei protagoniști, Ion Rațiu, Radu Câmpeanu și Ion Iliescu, Procentele au fost: 4,29%, 10,64% și 85,07%. Sunt cifre reci, care ascund realitatea crudă de atunci, toată țara striga ”Iliescu apare, soarele răsare!”

Peste ani, cifrele s-au schimbat. Acum nu mai găsești un singur om care să recunoască votul de atunci, toți spun că au votat Rațiu, de departe cel mai elegant intelectual oferit de politca românească, sau Câmpeanu, imagine pentru liberalismul istoric, dispărut astăzi.

Mai trebuie spus un lucru despre acea zi de 20 mai 1990, ”Duminica Orbului”: în Piața Universității se desfășura primul miting democratic de după decembrie 1989.

Câteva zile mai târziu, în iunie, ”jocul” de-a democrația avea să se încheie sub bâtele minerilor.