În pofida aparențelor atent cultivate de ambele părți, coaliția de guvernământ PSD-ALDE este măcinată, la vârf, de ample tensiuni și nemulțumiri vizând atât remanierile mult dorite de Liviu Dragnea, căruia i s-a pus pata pe Tudorel Toader și pe Teodor Meleșcanu, cât și de o serie de controverse privind Legea offshore și, nu în ultimul rând, noul proiect legislativ privind exceptarea aplicării guvernanței corporative în numeroase companii de stat.
Evenimentul zilei vă descâlcește, în exclusivitate, ițele acestor negocieri de culis e c are tulbură apele c oaliției P SDALDE.
Totul până la Toader și Meleșcanu
După a vertismentul public lansat, recent, de fostul ministru Varujan Vosganian, lider ALDE, care a anunțat că menținerea miniștrilor Tudorel Toader (Justiției) și Teodor Meleșcanu (Externe) în cadrul unui viitor guvern remaniat este nenegociabilă, a devenit clar pentru toată lume a că, în spatele ușilor închise, Liviu Dragnea exercită presiuni pentru debarcarea celor doi. Potrivit surselor EVZ, lui Toader i se impută faptul că refuză să avizeze deja celebra OUG privind amnistia și grațierea, ceea ce-l pune pe Dragnea într-o situație delicată, întrucât, într-o astfel de speță deosebit de importantă, deasupra căreia planează deja numeroase semne de întrebare, absența unui aviz din partea Ministerului de Justiției este greu de justificat.
Aceleași surse ne-au dezvăluit că, inițial, Dragnea a dorit o rocadă Toni Greblă-Tudorel Toader la Justiție, mizând pe faptul că noul ministru ar fi dus la capăt evaluarea lui A ugustin Lazăr la fel de prompt ca Toader, și ar fi asumat demersul amintit. Tăriceanu a refuzat categoric acest scenariu, deși Dragnea îi oferea trei alte ministere, agenții și secretari de stat, iar Greblă a ajuns la SGG.
De ce vrea Externele
La rându-i, ministrul Externelor – l-am numit pe Teodor M eleșcanu – a intrat definitiv în colimatorul lui Dragnea în contextul scrisorii lui Rudy Giuliani, când nu a sărit la beregata fostului director al SRI, ambasadorul George Maior, așa cum s-ar fi așteptat teleormăneanul. Însă, potrivit surselor EVZ, numulțumirile la adresa lui Meleșcanu sunt mai vechi și s-au tot acumulat, având în vedere că Dragnea îl acuză, în spatele ușilor închise ale Kiseleff-ului, că se implică puțin spre deloc în lobby-ul pe care ar trebui să-l facă pe plan extern așanumitei reforme din Justiție. Tăriceanu s-a împotrivit și acestei remanieri, refuzând să ia în calcul un astfel de scenariu.
Menținerea majorității parlamentare
Momentan, Liviu Dragnea este nevoit să negocieze „cu mănuși” cu Tăriceanu, în condițiile războiului intern cu gruparea Firea-Stănescu-Țuțuianu, dar și pe fundalul demersului lansat de opoziție care țintește debarcarea sa de la președinția Camerei Deputaților. Deschiderea unui nou front fierbinte nu l-ar ajuta cu nimic , într -o situație în care are nevoie de voturile tuturor deput aților disponibili, inclusiv de susținerea aliaților din ALDE, pentru a menține frâiele unei majorități parlamentare. Pentru menținerea acestei majorități, Călin Popescu-Tăriceanu rămâne un pion important, ceea ce-i impune unele limite lui Dragnea.
Legea offshore și legea guvernanței corporative
Un alt măr al discordiei îl reprezintă controversata Lege offshore – potrivit surselor EVZ, Tăriceanu nu este deloc mulțumit de forma dorită de Dragnea, fapt ce stârnește scântei la vârful coaliției. O altă sursă de tensiune este noul proiect legislativ privind exceptarea aplicării guvernanței corporative în numeroase companii de stat, proiect discutat în prezent în comisiile Camerei Deputaților și criticat cu vehemență de conducerea Fondului Proprietatea (înființat chiar de Cabinetul Tăriceanu). Facem precizarea că această lege vizează unele dintre cele mai valoroase companii de stat, printre acestea numărându-se Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Aeroporturi București, Romgaz, Salrom, Administrația Porturilor Maritime Constanța, Transelectrica și CE Oltenia.