Deși sunt în tabere diferite, Dragnea și Tăriceanu de o parte a baricadei, iar Iohannis de cealaltă, toți trei sunt clasați de cititorii Evenimentului zilei printre cei mai slabi politicieni ai anului 2017. Ei sunt separați, în special, de atitudinea pe care o au vizavi de modificarea Legilor Justiției.
Iohannis a profitat de dosarele penale pe care cei doi adversari ai săi le au pentru a le cere în mod repetat demisia din fruntea celor două Camere ale Parlamentului. De partea cealaltă, ei îl acuză pe președinte că încalcă prevederile Constituției, implicându-se în jocurile politice, cel mai bun exemplu fiind participarea acestuia la protestele de stradă.
Cel mai slab politician al anului 2017
- Liviu Dragnea - 26.47%
- Klaus Iohannis - 23.83%
- Ludovic Orban - 15.15%
- Călin Popescu Tăriceanu - 13.21%
- Gabriela Firea - 6.49%
Au mai primit voturi Sorin Grindeanu, Victor Ponta, Kelemen Hunor, Traian Băsescu şi Mihai Tudose.
Liviu Dragnea
A început anul în forță trecând legea privind eliminarea a 102 taxe nefiscale. Însă, din cauza neîncasărilor la buget, în toamnă guvernul a revenit la accizele la carburanţi exact la nivelul din 2016, când era în vigoare supraacciza de 7 eurocenţi pe litrul de carburanţi introdusă de guvernul PSD condus de Victor Ponta în 2014. Ceea ce a dus la creșterea unor prețuri. Tot el a fost bănuit că s-a aflat la origine OUG 13, care a scos lumea în stradă. De asemenea, este cel care a provocat căderea guvernului Grindeanu, în urmă unei moțiuni de cenzură, introdusă chiar de partidul care îl făcuse premier pe Grindeanu. Conflictul cu acesta a dus și el la pierderea de popularitate a lui Dragnea, care pentru a-i închide gura l-a propulsat la șefia ANCOM. Dragnea este judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman, dar s-a mai ales și cu un dosar la DNA privind privatizarea Tel Drum.
Klaus Iohannis
Președintele este contestat chiar de o bună parte a celor care l-au votat pentru că nu a împiedicat rămânerea la putere a unui guvern PSD-ALDE, după căderea cabinetului Grindeanu. Vizita în SUA, care s-a bucurat de succes, nu a fost suficientă pentru a contracara insuccesele în lupta internă cu coaliția PSD-ALDE. I se mai reproșează de susținători că este prea puțin vocal în fața acțiunilor politice în forță ale partidelor aflate la guvernare.
Ludovic Orban
Deși magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-au achitat, în ianuarie, în dosarul în care este judecat pentru folosirea influenţei în scopul obţinerii unor foloase necuvenite, el este judecat acum în faza de recurs. Ales cu o larga majoritate președinte al PNL la Congresul din 17 iunie, este perceput de alegătorii de Dreapta, ca și Iohannis, că nu se opune eficient măsurilor de stânga adoptate pe bandă rulantă de guvernarea PSD-ALDE.
Călin Popescu Tăriceanu
Este una dintre principalele ținte ale celor care protestează în stradă împotriva modificărilor legilor justiției. De asemenea, deși se revendică ca om de dreapta, formațiunea pe care o conduce a votat umăr la umăr cu PSD bugetul pe 2018, care ar avantaja ajutoarele sociale în detrimentul investițiilor. Împreună cu Dragnea, a primit încă o puternică lovitură de imagine după ce premierul Tudose a anunțat că nu e de acord cu proiectul legii Casei Regale, pe care cei doi l-au inițiat.
Gabriela Firea
Deși a ajuns pe cai mari primarul general al capitalei, nu a reușit să pună în practică mai nimic din ce a promis în campania electorală. Bucureștenii îi reproșează că nu a făcut redus aglomerația din circulația auto și că aruncă banii primăriei pe serbări populare.
Cel mai important eveniment politic al anului 2017
- Schimbarea Legilor justiției - 31.86%
- Vizita lui Iohannis în Statele Unite - 19.80%
- Ancheta DNA asupra lui Dragnea - 14.56%
- Achizițiile de armament din SUA - rachete Patriot, rachete HIMARS, TAB-uri - 9.62%
- Comisia „Sufrageria lui Oprea” - 7.33%
Au mai primit voturi demiterea Cabinetului Grindeanu, scrisoarea Departamentului de Stat către Parlament, aprobarea amendamentelor Coaliției pentru Familie la Constituție, declarațiile contra lui Dragnea date la DNA de Ponta, Șova și Teodorovici, dar şi alegerile din PNL.
Schimbarea Legilor justiției
Inițiativa guvernanților de a modifica legile justiției a fost principala dispută a anului în România, având ca efecte declanșarea unora dintre cele mai mari proteste de stradă post-decembriste. Țara a fost împărțită în două tabere, la fel și magistrații. Profitând de transpunerea directivei Parlamentului European privind prezumţia de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces, PSD, ALDE şi UDMR au propus o serie de amendamente la Codul Penal şi la Codul de procedură penală, care i-au scos în stradă pe o parte dintre judecători și procurori.
Vizita lui Iohannis în Statele Unite
Vizita preşedintelui Klaus Iohannis în Statele Unite ale Americii, al cărei punct culminant a fost întrevederea cu omologul său american Donald Trump şi conferinţa de presă comună, a fost considerată un succes atât de analiştii politici interni, dar şi de publicaţiile internaţionale, mai ales după ce liderul de la Casa Albă a subliniat că SUA şi NATO vor acţiona în caz de agresiune asupra unui stat al Alianţei. Preşedintele Statelor Unite şi-a exprimat angajamentul explicit faţă de respectarea Articolului 5 al NATO, prin care toate ţările membre sunt solidare cu oricare alt membru atacat. De asemenea, liderul de la Casa Albă a subliniat că ţara sa va susţine continuarea luptei anticorupţie în România, aceasta fiind o garanţie a unei democraţii puternice. „Domnule preşedinte, vreau să aplaud eforturile dvs. de a lupta împotriva corupţiei şi de a proteja statul de drept. E nevoie de a crea un mediu unde comerţul să înflorească, iar cetăţenii să prospere“, a precizat Trump. În plus, el a lăudat faptul că România a arătat că poate respecta angajamentul alocării a 2% din PIB pentru cheltuielile în domeniul Apărării.
Ancheta DNA asupra lui Dragnea
DNA a dispus în luna noiembrie efectuarea urmăririi penale pentru Liviu Dragnea, care la data faptelor era președinte al Consiliului Județean Teleorman. Președintele PSD este acuzat de constituire de grup infracțional organizat legat de societatea TelDrum, două infracțiuni de folosire sau rezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul. Dosarul a fost constituit pe baza unei sesizări a OLAF (Oficiul european antifraudă) transmise în data de 30 septembrie 2016, privind suspiciunea săvârșirii mai multor infracțiuni, între care obținerea nelegală, pe bază de documente false, a unor finanțări din fonduri europene, pentru lucrări de reabilitare de drumuri județene.
Achizițiile de armament din SUA - rachete Patriot, rachete HIMARS, TAB-uri
Președintele Klaus Iohannis a semnat pe 27 noiembrie un decret privind promulgarea Legii pentru realizarea „Capabilității de apărare aeriană cu baza la sol” aferentă programului de înzestrare esențial „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)”. Ministrul Apărării, Mihai Fifor, a declarat, pe 14 decembrie, la Parlament, că „astăzi s-a făcut plata pentru primul sistem de rachete Patriot”. El a mai anunțat că Ministerul Apărării Naționale va demara, în 2018, procedurile de achiziție a patru corvete multifuncționale. De asemenea, Fifor a confirmat că a doua mare achiziție de armament de la americani nu va mai trece prin Parlament, ci va fi adoptată prin Hotărâre de Guvern. E vorba de cumpărarea a 227 de transportoare blindate 8x8 Piranha
Comisia „Sufrageria lui Oprea”
Inițiată după dezvăluirile făcute de jurnalistul Dan Andronic în Evenimentul zilei, comisia parlamentară care anchetează ce s-a întâmplat în noaptea alegerilor prezidențiale din 2009 mai este cunoscută și drept Comisia „Sufrageria lui Oprea”. Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a refuzat în mod repetat să se prezinte la audieri, deși există chiar o decizie a Curții Constituționale, care o obligă să dea socoteală în fața parlamentarilor.