Curtea Constituțională a României a decis că persoanele condamnate penal nu pot să ocupe funcții în executiv. Astfel, CCR a respins sesizarea de neconstituționalitate a legii care interzice acest lucru, depusă de Avocatul Poporului.
La câteva ore de la anunțul oficial CCR, președintele PSD Liviu Dragnea a declarat că nu îl va afecta această decizie, întrucât în acest moment avem un premier în funcție. "Nu am de gând să cer nici o modificare de lege pentru mine în mod special pentru că dacă îmi doream acest lucru, o făceam până acum pentru că avem majoritate. Nu vreau să fiu premier, am mai spus acest lucru și îl repet. Sunt foarte mulțumit de ce face Executivul" a spus Dragnea la Antena 3.
În ceea ce privește speculațiile legate de demisia sa din PSD, Dragnea a fost clar. "Există o dorință din multe părțile care își doresc ca PSD-ul să pice într-un loc care să permită schimbare Guvernului, dar nu pot să le confirm dacă nu sunt adevărate", a completat el.
Filmul sesizării neconstiționale
Curtea Constituțională a decis că persoanele condamnate nu pot să ocupe funcții publice. Decizia vine, după un șir de amânări, în urma unei sesizări făcute de Avocatul Poporului, Victor Ciorbea.
CCR a respins cererea ca inadmisibilă.
Cu câteva minute înainte de anunțul CCR, președintele PSD Liviu Dragnea a declarat că nu îl va afecta această decizie, întrucât în acest moment avem un premier în funcție.
Discuția publică despre această prevedere, adoptată de Cabinetul Adrian Năstase, a fost deschisă de o declarație a președintelui Iohannis, care a spus că nu va numi niciodată ca premier o persoană condamnată penal. Referirea era la Liviu Dragnea, condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în Dosarul Referendumului, dar câștigător detașat al alegerilor parlamentare din decembrie 2016.
Avocatul Poporului a sesizat, în ianuarie, CCR, cu privire la articolul care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului. Este vorba despre un articol din Legea 90/2001, de organizare și funcționare a Guvernului.
„E nevoie de mai mult studiu. S-au avansat până acum mai multe soluţii; niciuna dintre ele nu întrunea o majoritate decizională şi acum ne-am cam apropiat de două variante şi va fi posibil de ajuns la o concluzie cu ele. E cea mai grea soluţie pe care am avut-o de dat până acum, pentru că problemele sunt mai ales de apreciere politică”, declara, în martie, preşedintele CCR, Valer Dorneanu, despre legea pe care au fost sesizați de Victor Ciorbea.
Dorneanu a adăugat că „s-au ridicat şi probleme de admisibilitate, s-au ridicat şi probleme de oportunitate, de legiferare, dacă e o anumită lipsă de coerenţă în privinţa reglementării unor interdicţii pentru funcţii de acelaşi nivel este corect să existe diferenţe sau nu, multe alte probleme pe care nu le putem discuta acum că, până la urmă, v-aş spune soluţia”.
Avocatul Poporului spunea, în ianuarie, că „prevederile art. 2 din Legea 90/2001 încalcă principiul echilibrului puterilor în stat, nu întrunesc cerinţele constituţionale de previzibilitate şi proporţionalitate a legii şi nu permit recunoaşterea dreptului la diferenţă pentru ocuparea, în condiţii de egalitate şi fără restricţii nerezonabile, a unei funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat”.