Turiştii englezi aleargă după magneţi de frigider şi milieuri, francezii ne cumpără covoarele ţărăneşti, iar spaniolii - lingurile din lemn.
În timp ce municipalitatea se chinuieşte de câteva luni să dea de mascota oraşului şi să încropească o strategie de vânzare a Capitalei, în scop turistic, străinii ne descoperă pe bâjbâite şi ne cumpără după gust.
Cel mai bine se vând obiecte inscripţionate cu Dracula şi magneţi cu Palatul Parlamentului sau Arcul de Triumf, spun comercianţii de suveniruri. Unii sunt atraşi şi de farfuriile cu diferite imagini din România, în timp ce alţii aleg păpuşi în costume tradiţionale sau icoane. Şi românii cumpără astfel de obiecte, mai ales când pleacă în străinătate de Sărbători. Preţul unui suvenir începe de la 0,7 lei, cât costă un breloc cu iconiţă, şi ajunge la 2.550 de lei, preţul unui covor ţesut manual. Americanii - largi la pungă Fără indicatoare pe străzi sau reclame pe posturile de televiziune, Bucureştiul e descoperit de turişti din întâmplare, graţie unor summituri sau întâlniri de afaceri. „Cârcotaşi în privinţa pre- ţurilor sunt nemţii şi francezii. În schimb, americanii «devalizează» locurile în care găsesc suveniruri, cumpărând cât mai multe obiecte“, susţine Aurelia Cosma, cercetă tor ştiinţific la Muzeul Satului. Englezii, de exemplu, caută magneţi de frigider, feţe de masă din in sau milieuri.
Francezii sunt încântaţi de ţesături, iar spaniolii preferă obiectele din lemn. Mai puţin pretenţioşi sunt americanii, care cumpără orice li se pare deosebit şi este lucrat manual. Aflată la Muzeul Satului cu ocazia Summitului NATO, prima-doamnă a Statelor Unite, Laura Bush, a cumpărat ceramică de Horezu şi urcioare de Oboga pentru fiica sa, care urmează să se căsătorească. Fascinaţia pentru Muzeul Satului Suvenirurile se vând cel mai bine în preajma Sărbătorilor şi sunt cumpărate atât de români, cât şi de străini. De Paşte, cele mai căutate suveniruri sunt icoanele şi ouăle încondeiate, care costă 7 lei, iar cele cu mărgeluţe - 10 lei. Meşterii au început să încondeieze chiar şi ouăle de gâscă şi de struţ. În preajma Anului Nou, cele mai căutate obiecte sunt clopoţeii, măştile, precum şi diferite articole vestimentare de blană.
În anotimpul cald, se cumpără cel mai des ii, cămăşi tradiţionale şi tricouri cu diferite inscripţii. „Majoritatea străinilor sunt fascinaţi de Casa Poporului, Muzeul Satului, obiectele tradi- ţionale româneşti, artizanat (macrameuri, ceramică, sculptură), şi de aceea unii au început chiar să devină colecţionari“ explică Gabriela Onescu, asistent manager la Anatolian Carpet Boutique.
Cele mai căutate obiecte sunt magneţii de frigider, ca „o mică atenţie“ pentru cei dragi, sau farfurii, căni cu diferite inscripţii sau modele. Au mai multă trecere obiectele uşor de transportat, dar şi toate artizanatele lucrate manual. Suvenirurile mai voluminoase sunt cumpărate în special de cei din corpul diplomatic. TREND Kitsch-ul câştigă teren în faţa artizanatului Timpul i-a împuţinat pe adevăraţii meşteşugari. „Magazinele încep şi ele să dispară, nu mai sunt o afacere prea bună pentru fabricanţii autohtoni, deoarece au apărut kitsch-urile“, susţine gestionara de la magazinul de suveniruri de pe Calea Moşilor. Meşterii care au continuat tradiţia s-au conformat cerinţelor şi au creat obiecte de artizanat funcţionale, cum ar fi: linguri de lemn, fluiere, naie, căni de lut, farfurii, precum şi jucării pentru copii.
„Înfiinţarea mai multor magazine cu suveniruri ar putea fi un lucru bun pentru promovarea tradiţiei, precum şi varietatea obiectelor“, crede Sofia Gheorghe, lucrător comercial. Cel puţin o dată pe an se organizează un târg de suveniruri, unde firmele participante îşi expun produsele. În rest, mai sunt diferite expoziţii, la Muzeul Naţional al Satului. Locurile din Capitală în care se găsesc suveniruri sunt Magazinul Unirea, Magazinul Obor, sau cel de pe Calea Moşilor, Casa Poporului, Muzeul Satului şi câteva muzee.