Fostul șef al Vămilor, Viorel Comăniță, contestă joi pe rolul Curții de Apel București restricțiile controlului judiciar, cu trei zile înainte de pronunțarea definitivă în Dosarul Motorina, în care a fost condamnat pe fond la 5 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscal. Alături de Comăniță, în dosar au mai fost condamnați fostul șef al Fiscului, Sorin Blejnar (5 ani de închisoare) și Radu Nemeș (9 ani de închisoare), însă decizia a fost contestată la Înalta Curte, care va pronunța o decizie definitivă pe 15 aprilie.
Instanța supremă a finalizat dezbaterile în apel în Dosarul Motorina pe 28 martie. La ultimul termen de judecată, pricurorul de ședință al DNA a cerut majorarea pedepselor tuturor celor condamnaţi de Curtea de Apel Bucureşti şi sporirea lor spre maximum special prevăzut de legea penală.
Pe de altă parte, avocaţii inculpaţilor au explicat pe rând că unele dintre probe ar trebui eliminate pe fondul deciziei Curţii Constituţionale privind obţinerea de probe pe baza mandatelor date în baza Legii siguranţei naţionale, că restul probelor nu ar dovedi existenţa unui palier de protecţie şi că firmele implicate în dosar nu ar fi comis acte de evaziune fiscală, ci simple acte de comerţ legal.
Astfel avocaţii au cerut fie achitarea clienţilor lor, fie pedepse cu suspendarea sau amânarea executării pedepsei.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada 2011 - 2012, Radu şi Diana Nemeş, George Guliu, Dumitru Chirvăsitu, Mihai Buliga, Andrei Florin Jugănaru, Dumitru Preda, Ovidiu Ioan Moldovan şi Pavel Dumitru Ghişe au constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni de evaziune fiscală prin sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale aferente unor tranzacţii cu aproximativ 90.000 de tone de motorină comercializate sub aparenţa unor produse petroliere inferioare.
Grupul ar fi fost sprijinit, în diferite modalităţi, de Sorin Blejnar, de fostul său şef de cabinet Codruţ Alexandru Marta, de Viorel Comăniţă şi de Florin Secăreanu, care reprezentau „palierul de protective”, precum şi de Mariana Vrînceanu, Nicolae Belba, Lucian Ionescu, „care se aflau în subordinea celorlalţi membri şi executau dispoziţiile acestora, cunoscând scopul urmărit”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.