Banca Națională a Moldovei (BNM) a anunțat că nu vrea să răspundă material pentru acțiunile fostului guvernator al BNM, Dorin Drăguțanu, și ale fostului viceguvernator, Ion Sturzu. Aceștia sunt acuzați de complicitate la furtul miliardului de dolari.
Dosarul miliardului furat. În 2014, în Republica Moldova se producea cel mai mare jaf din istoria țării. Un miliard de dolari s-a furat din trei bănci. La 10 ani distanță, nimeni nu stă după gratii pentru asta.
Potrivit procurorilor, s-au pus doar sechestre pe circa 60 la sută din toți banii sustrasi din sistem. Până acum, doar unul dintre beneficiari, oligarhul Ilan Șor, a fost condamnat la 15 ani de închisoare. Șor a fugit din Republica Moldova în 2019. Cauza penală care îl vizează pe Vlad Plahotniuc, care ar fi sustras cei mai mulți bani, a ajuns în instanța abia în 2023. În total, 66 de persoane au statut de învinuit în dosarul denumit generic „furtul miliardului”.
Ilan Șor. Sursa foto: Arhiva EVZ
Marți, 5 martie, a avut loc un nou termen de judecată. La acest termen, guvernatoarea Anca Dragu, a cerut judecătorilor, prin juristul BNM, să-și revizuiască decizia privind atragerea instituției în proces în calitate de parte civilmente responsabilă, potrivit moldova.europalibera.org.
Dosarul miliardului furat. În ce condiții va fi obligată BNM să plătească prejudiciul
Anca Dragu s-a adresat la Judecătoria Buiucani după ce magistrații care examinează dosarul de învinuire a fostului guvernator al BNM, Dorin Drăguțanu, și fostului viceguvernator, Ion Sturzu, au admis cererea lor privind atragerea BNM ca parte civilmente responsabilă. Concret, asta înseamnă că, în cazul în care cei doi vor fi găsiți vinovați de complicitate la escrocherie și spălare de bani, BNM va fi obligată să întoarcă prejudiciul cauzat de ei -circa 2 miliarde de lei, potrivit procurorilor.
Sursa foto: Arhiva EVZ
În același proces de judecată mai sunt examinate cauzele penale a oligarhului Vladimir Plahotniuc și a fostei conduceri a celor trei bănci din care, în 2014, a fost sustras circa un miliard de dolari. Nici procurorii nu sunt de acord cu decizia instanței. Ei au contestat la Curtea de Apel Chișinău hotărârea de atragere a BNM în calitate de parte civilmente responsabilă, dar și conexarea dosarului bancherilor cu dosarul lui Plahotniuc. Ambele decizii au fost adoptate pe 22 ianuarie și, potrivit judecătorilor, pot fi contestate doar după ce se va încheia procesul din instanța de fond. Curtea de Apel încă nu s-a pronunțat.
Foșii șefi trebuie să răspundă personal
Premierul Dorin Recean a criticat cele două decizii, dezvăluind numele judecătorilor, ceea ce a fost considerat de Asociația Judecătorilor din Moldova un atac la independența justiției și a stârnit animozități în instanță. La ședința de judecată din 5 martie, demersul guvernatoarei BNM a fost prezentat de un jurist al instituției.
Acesta a declarat că, potrivit legii, conducerea BNM nu poate fi atrasă la răspundere penală dacă a acționat cu bună-intenție sau prin omisiune. Juristul susține că din învinuirea lui Draguțanu și Sturzu reiese că ei au acționat cu rea-credință, și astfel, urmează să răspundă personal pentru acțiunile lor. El a calificat drept „nonsens” situația în care BNM va fi nevoită să plătească banii solicitați de Ministerul Finanțelor, care este parte din proces.
Premierul Dorin Recean, acuzat de imixtiune
Avocatul lui Sturzu și Drăguțanu consideră că demersul a fost formulat sub presiunea politicului și urmează să fie respins. „Dorin Recean și-a permis o imixtiune fără precedent în justiție după ce a fost adoptata decizia cu privire la BNM”, a declarat el.
Avocatul a mai relatat că, după declarațiile premierului, președinta Maia Sandu a convocat în ședință Consiliul Suprem de Securitate, pe 26 ianuarie, unde a participat și conducerea Judecătoriei Chișinău, iar, ulterior, unul dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii a confirmat că la acea ședință s-a discutat, inclusiv, despre dosarul furtului miliardului. Apărătorul a mai menționat că, potrivit unui raport al BNM din 2020, clienții lui au acordat legal credite celor trei bănci sub garanții de stat. Procuroarea Mariana Leahu a susținut demersul BNM, iar judecătorii au spus că vor decide dacă îl acceptă sau nu la următoarea ședință de judecată.