Plăţile în interesul organizaţiei PDL Bucureşti cu bani obţinuţi din infracţiunile de corupţie erau realizate prin mai multe mijloace, inclusiv prin depunerea sumelor în contul partidului mascate sub forma unor contracte fictive de donaţie, potrivit rechizitoriului prin care Elena Udrea a fost trimisă marţi în judecată de procurorii DNA în dosarul "Gala Bute".
Plăţile erau realizate în interesul organizaţiei de partid pentru diferite servicii, precum consultanţă, "postaci" sau materiale publicitare, potrivit Agerpres.
- Depunerea sumelor de bani în contul partidului, mascate sub forma unor contracte fictive de donaţie, era o metodă folosită în special pentru plata salariilor angajaţilor sau a prestatorilor care nu acceptau forme alternative de plată. Plăţile mai erau făcute în numerar, fără a se întocmi documente, sau prin transfer bancar realizat de societăţi implicate direct sau indirect în relaţii comerciale cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, condus la acea vreme de Elena Udrea.
Potrivit procurorilor DNA, din mesajele de poştă electronică rezultă că Udrea cunoştea atât existenţa serviciilor prestate, cât şi a plăţilor efectuate, primind informări detaliate de la colaboratori.
"Inculpata a recunoscut această împrejurare, însă a susţinut că sumele proveneau din donaţii neînregistrate în evidenţa partidului, de la donatori care doreau să îşi păstreze anonimatul. În condiţiile în care dispoziţiile Legii nr. 334/2006 interzic în mod expres finanţarea partidelor politice prin sume neînregistrate, eludarea acestor dispoziţii imperative demonstrează că inculpata a cunoscut şi a acceptat provenienţa infracţională a sumelor de bani folosite pentru funcţionarea organizaţiei pe care o conducea", se arată în rechizitoriu.
Procurorii mai susţin că Elena Udrea a coordonat un sistem cu ajutorul căruia primea, prin intermediari, sume de bani care ajungeau la ea personal sau la PDL Bucureşti.
Ce spun procurorii
"Din probele administrate în cauză a rezultat că inculpata Udrea Elena Gabriela (...) a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate acesteia (inculpaţii Lungu Ştefan - consilier personal al ministrului, Topoliceanu Ana Maria - director CNI, Nastasia Gheorghe - secretar general al ministerului şi Breazu Tudor Liberiu - asistent personal) au primit cu ştiinţa inculpatei sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale, pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de autoritatea publică. Sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul inculpatei Udrea Elena Gabriela (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a Partidului Democrat Liberal şi inculpatul Obreja Rudel)", se mai arată în rechizitoriu.
- Un exemplu în acest sens îl reprezintă suma de aproape 700.000 de lei primită de la SC Termogaz Company SA, reprezentând aproximativ 10% din valoarea un proiect derulat în cadrul programului "Schi pentru România".
"Din probele cauzei a rezultat că Udrea Elena Gabriela cunoştea împrejurările esenţiale referitoare la remiterea sumelor de bani, iar Lungu Ştefan a folosit o parte din banii astfel obţinuţi, la cererea ministrului, pentru plata unor servicii de publicitate şi de monitorizare a mediului online de care au beneficiat inculpata şi Organizaţia Bucureşti a Partidului Democrat Liberal", se mai precizează în documentul citat.
Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, a fost trimisă în judecată de procurorii DNA în dosarul "Gala Bute", în stare de arest preventiv.
Cine sunt complicii
În acelaşi dosar au fost deferiţi justiţiei: fostul ministru al Economiei Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea, Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea, Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii, Dragoş Marius Botoroagă, administratorul unei societăţi comerciale.
Dosarul a fost înaintat pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.