Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a infirmat soluţiile de neurmărire penală şi a dispus reluarea cercetărilor în mai multe dosare celebre, care-l privesc pe Sorin Ovidiu Vîntu. Astfel, dosarele FNI, Banca Agricolă, Banca de Investiţii şi Dezvoltare şi Banca Română de Scont urmează a fi redeschise, Vîntu fiind suspectat de spălare de bani. Ioana Maria Vlas cere pedepsirea celor care l-au "spălat" în urmă cu 11 ani.
Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, procurorul general Laura Codruţa Kovesi a infirmat soluţiile de neurmărire din dosarele FNI, BID, BRS şi BA şi a dispus reluarea cercetărilor, toate acestea "avânt ca obiect fraudarea sau infracţiuni de spălare de bani, presupus a fi comise de Sorin Ovidiu Vîntu". Anchetatorii îşi motivează decizia atât prin cererea fostului preşedinte al FNI, Nicolae Popa, de redeschidere a acestui dosar, depusă la Tribunalul Bucureşti, cât şi ca urmare a unei analize întreprinse, din care a reieşit că "parcursul procesual al acestora (dosarelor menţionate – n.r.) este similar, fiind identificate numeroase încălcări ale normelor de procedură, dispoziţii repetate de disjungere a cauzei cu privire la unele persoane cercetate şi soluţii atipice pentru practica organelor judiciare".
"Nu au reliefat beneficiarii finali ai sumelor de bani obținute"
Astfel, mai precizează Parchetul General, "separarea artificială a dosarelor a condus la ignorarea legăturilor temporale şi de cauzalitate, astfel încât cercetările s-au limitat la lămurirea parţială a circumstanţelor în care au fost comise faptele. Între altele, expertizele realizate nu au reliefat beneficiarii finali ai sumelor de bani obţinute şi modul de direcţionare a acestora, deşi acest aspect era de esenţa aflării adevărului". Ministerul Public concluzionează că "punctul de convergenţă al cauzelor de mai sus constă în aceea că activităţile au fost derulate prin intermediul societăţilor comerciale membre ale Grupului Gelsor, controlat, direct sau prin persoane interpuse, de Sorin Ovidiu Vîntu". Vlas: "Plânsul pe cadavre nu-mi stă în caracter!"
"Mama" FNI, Ioana Maria Vlas, a declarat pentru EVZ că, în opinia sa, redeschiderea dosarelor este tardivă, "dar mai bine mai târziu, decât niciodată!". Vlas a adăugat: "Sunt foarte sceptică în legătură cu finalizarea acestor dosare. Mă refer la recuperarea banilor, lucru care este, însă, foarte îndoielnic, căci, vă daţi seama, s-au păpat demult. Acest lucru trebuia să se întâmple în urmă cu 11 ani, să răspundă cei care l-au spălat atunci. Plânsul pe cadavre nu-mi stă în caracter. Anchetatorii s-au trezit târziu, şi asta miroase!".
Sorin Ovidiu Vîntu nu a putut fi contactat până la ora difuzării acestei ştiri
CSM verifică procurorii din dosarele lui Vîntu
Inspecţia judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-a autosesizat şi efectuează verificări faţă de procurorii care au anchetat dosarele FNI, Banca Agricolă, Banca de Investiţii şi Dezvoltare şi Banca Română de Scont – confirmă Monica Prejmereanu, purtător de cuvânt al instituţiei. Din Ordonanţa de infirmare a neînceperii urmăririi penale, semnată de procurorul general Laura Codruţa Kovesi, reiese că dosarele respective au fost instrumentate de DIICOT şi DNA. Dosarele infirmate sunt din perioada 2004 – 2010. FNI, pagubă de sute de milioane de euro Peste 300.000 de români au fost păgubiți ca urmare a prăbușirii Fondului Național de Investiții (FNI), frauda fiind aproximată la 400 de milioane de euro. Mai mult, statul român a plătit, ulterior, despăgibiri de sute de milioane de euro, păgubiților, prin instituții precum Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (AVAS) și Consiliul Național al Valorilor Mobiliare (CNVM).
O mie de miliarde, rulaţi prin conturi personale
Sorin Ovidiu Vîntu a rulat o mie de miliarde de lei vechi, proveniţi doar din Banca Română de Scont, prin conturile personale – se menţionează în Ordonanţa procurorului general prin care s-a dispus reluarea cercetărilor. Anchetatorii mai susţin că între Fondul Naţional de Investiţii, Banca de Investiţii şi Dezvoltare şi Banca Română de Scont, toate controlate de SO Vîntu, au existat numeroase tranzacţii. Mai mult, “există indicii că Vîntu Sorin Ovidiu a utilizat aceeaşi sumă de bani pentru a finanţa aceste entităţi".
Procurorii mai motivează reluarea cercetărilor prin faptul că "expertizele realizate în cadrul dosarelor nu au reliefat beneficiarii finali ai sumelor de bani rezultate în urma săvârşirii faptelor în discuţie şi modul de direcţionare al acestora (plăţi externe, investiţii etc.), iar în pofida faptului că Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi Banca Naţională a României au informat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la operaţiuni suspecte de spălare de bani în care era implicat Vîntu Sorin Ovidiu, niciunul din obiectivele expertizelor nu a vizat analiza conturilor deţinute de acesta, societăţile comerciale controlate direct/indirect şi angajaţii reprezentativi ai Grupului GELSOR".
"Problemele sistematice speculate"
Anchetatorii vor să mai afle şi cum în conturile lui SOV au intrat bani de la Poşta Română, Banca Naţională a României, Banca Daewoo şi SC Astra Asigurare. Nu în ultimul rând, Parchetul General susţine că "nu au fost analizate în contextul general al activităţii infracţionale, conturile bancare deţinute de Vîntu Sorin Ovidiu în perioada de referinţă (1995-2002), şi cele peste 30 societăţi comerciale/asociaţii înfiinţate, preluate şi finanţate de acesta în aceeaşi perioadă, cu sume de bani provenite din fraudarea FNI şi BRS. În cadrul cercetărilor nu au fost reliefate problemele sistemice speculate de Vîntu Sorin Ovidiu, respectiv modul de evaluare al acţiunilor necotate, disfuncţionalităţile controlului exercitat de Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, ilegalitatea funcţionării Fondului Naţional de Investiţii şi condiţiile preluării de către AVAB a activelor bancare neperformante".
CITIȚI ȘI:
- Strategia lui Nicolae Popa: rejudecarea "FNI"
- Tatăl FNI - Nicolae Popa - ia judecătorii la mişto
- Vîntu s-a întâlnit cu Popa după 11 ani. La Tribunal
- Sorin Ovidiu Vîntu, traseul gestionarului din Roman care s-a vrut stăpânul României