Omul de afaceri Iustin Paraschiv, urmărit penal în dosarul evaziunii de peste 70 de milioane de euro, a fost eliberat din arest, miercuri, după ce judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) au decis revocarea măsurii preventive şi au dispus control judiciar în cazul său.
Decizia este definitivă, după ce, iniţial, Tribunalul Bucureşti a hotărât, în 3 februarie, să respingă cererea omului de afaceri de revocare a măsurii arestului preventiv. Justin Paraschiv a fost arestat preventiv în 8 noiembrie 2013, printr-o decizie luată de instanţa supremă, care a admis recursul DNA faţă de hotărârea prin care acesta primise interdicţie de a părăsi ţara. În acest dosar, în care anchetatorii estimează prejudiciul la peste 70 de milioane de euro, DNA a început urmărirea penală şi faţă de alte 15 persoane, cercetate în stare de libertate, printre care şi senatorul PSD Niculae Bădălău. Acesta este acuzat de procurorii anticorupţie că ar fi apărat interesele unei firme suspectate de evaziune fiscală, prin intervenţii la conducerea ANAF şi pe lângă persoane din Prefectura Giurgiu şi din conducerea APIA. În documentele anchetatorilor se arată că senatorul ar fi primit de la unul dintre membrii grupării pulpe, piept şi ficat de pui. Anchetatorii au stabilit că membrii grupării au derulat "operaţiuni comerciale triunghiulare scriptice", valorificând mărfuri fără forme legale pe piaţa internă, cu eludarea legislaţiei privind obligaţiile fiscale generate de TVA, impozit pe profit. "Reuşita fraudei fiscale a fost posibilă datorită măsurilor de precauţie folosite şi sprijinului funcţionarilor fiscali ai statului român, ai organelor de urmărire penală", susţin anchetatorii. Moubarak Mahmoud Sleiman, cetăţean de origine arabă, a fost identificat de anchetatori drept liderul grupării. "Inculpatul Moubarak Mahmoud Sleiman, asociat unic şi administrator al SC Sam Plus International SRL Bucureşti, a fost principalul organizator al grupului infracţional la care au aderat persoane interpuse, respectiv o parte dintre inculpaţii din prezenta cauză, implicaţi în înfiinţarea firmelor fantomă, coordonarea operaţiunilor şi reprezentarea firmelor, inclusiv cu ocazia controalelor fiscale", a precizat DNA.