Deşi devenise clar pentru toată lumea că se trage de timp pentru a se acoperi fapte grave, doar bănuite la acea vreme, conturate destul de clar astăzi, procurorii au decis să-l trimită pe Dincă la IML la Bucureşti, să fie examinat, anunţând că la Caracal, fără el, ancheta nu mai poate continua. O prostie, evident, aşa cum fusese şi cea cu interzicerea de către procurorul Ovidiu Popescu a intrării în casa groazei înainte de ora şase dimineaţa.

Atunci a fost primul moment în care s-a pornit cu adevărat pe drumul către adevăr. Dincă a fost examinat la IML într-o singură dimineaţă şi a doua zi era înapoi la Caracal. Iar cercetările au continuat. Acum, momentul de cotitură în anchetă se petrece în două localităţi diferite. În afară de Bucureşti, unde sunt audiaţi membrii familiei lui Dincă, poate mai important este ceea ce se petrece la Caracal. Unde anchetatorii de la Secţia pentru investigarea infracţiunilor în justiţie au chemat la audieri persoane cheie din cele două cazuri – Luiza şi Alexandra.

Aceste persoane cheie care dau acum cu subsemnatul nu sunt martorii beţi mangă, „invitaţi” până acum de anchetatorii din Caracal, care povestesc ce au văzut în fundul paharului de ţuică şi ale căror depoziţii nu au nici un fel de valoare. De astă dată, cei anchetaţi sunt chiar foştii anchetatori din cele două cazuri. Poliţişti şi procurori. Deocamdată, este vorba despre cei care au acţionat în zilele de 24 şi 25 iulie, adică după ce a fost răpită Alexandra.

De asemenea, vor fi cercetate şi persoanele care au lucrat în dosarul dispariţiei Luizei Mihaela Melencu. Nu este de joacă. Secţia Specială de la CSM a deschis deja un dosar de cercetare penală „in rem”, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu. Deocamdată, este doar această acuzaţie. La ea se mai pot însă adăuga şi altele pe măsură ce ancheta avansează. Începând de joi, 22.08.2019 acest „in rem” începe să capete chip şi identitate. Sau, mai exact, chipuri şi identităţi.

 Ioc! Comisarul Pistol nu ia foc!

Informaţiile noastre spun că pe o primă listă de anchetatori care vor fi la rândul lor anchetaţi sunt 33 de persoane. Primul chemat la audieri a fost şeful Biroului Investigatii Criminale, comisar de poliţie Constantin Pistol. Acesta, după ce Alexandra a sunat de mai multe ori la 112, unde cei care au răspuns aproape că şi-au bătut joc de ea, a resunat-o pe fată la ora 11.29, de pe telefonul agentului de poliţie Neagoe Florentin. Pistol a vorbit cu victima circa douăzeci de minute, timp în care aceasta i-a dat o sumă de date foarte precise despre locul unde se afla sechestrată.

În ciuda acestui dialog, plin de amănunte semnificative, inclusiv indicarea cartierului unde fusese dusă fata, Pistol şi oamenii lui nu au reuşit să localizeze adresa lui Dincă. Au hălăduit prin alte două locuri, pe la interlopul Oacă, unde îi trimisese, prin comisarulşef Nicolae Alexe, interlopul Remus Rădoi, zis Codiţă.

Performanţa profesională de excepţie a acestui Pistol este că n-a nimerit deloc ţinta la sfârşitul anului trecut şi s-a făcut de râs la tentativa de a ocupa prin concurs postul de adjunct al Poliţiei municipiului Caracal.

Concursul a constat doar într-un simplu interviu structurat pe subiecte profesionale. A fost câştigat de subcomisarul Daniel Humă, care a luat nota 7,95. Cel de-al doilea competitor a fost comisarul Tudor Constantin Pistol al nostru. Care abia a luat 6,11. Pentru promovarea examenului trebuia să obţină minimum nota 7. Aşadar, un repetent, incapabil să obţină măcar nota de trecere a unui examen profesional, era şeful Investigaţiilor Criminale. Dar, staţi puţin, că notele astea, cei doi le-au luat la re-examinare. Adică după ce s-au mai tras ceva sfori. Prima rundă pentru ocuparea postului a avut loc la sfârşitul lunii iulie 2018. Atunci au fost patru candidaţi, unul mai prost ca altul. Toţi au obţinut note de 4 şi 5.

Tradiţie poliţienească în familia Mirea

Următorii la rând la anchetă sunt doamna şi domnul Mirea. Familie de poliţişti, unul mai comisar-şef ca altul. Mai ales doamna, care se afla pe o funcţie potrivită cu gradul, adică şef la teribila poliţie din Osica de Sus și care avea în surbordine postul de Poliție de la Dobrosloveni, comuna natală a Alexandrei şi locul de unde a fost luată cu maşina de către Dincă.

Nicolae Mirea, demisul şef al Poliţiei Caracal a fost, înainte de a ocupa acest post, şeful Judiciarului. Nu are nici un fel de dosar rezolvat. Poate pentru asta a şi fost promovat, în urma unui concurs formal. Mirea a avut însă norocul că s-a născut într-o comună care a dat o sumă de oameni mari ţării ăsteia. Este vorba despre localitatea Vişina, Judeţul Olt. Mirea este cel care şi-a bătut joc de tatăl Alexandrei atunci când acesta a reclamat la Poliţie dispariţia fetei.

Fără soţ, parcă viaţa nu are rost. Aşa că Violeta, comisar şef şi ea, soţia lui Mirea în fapt, fiindcă în acte sunt divorțați, nu a suportat să-l aştepte singură acasă, înfricoşată că ar putea ca jumătatea ei să cadă în lupta cu infractorii şi să nu mai apară acasă, aşa că a ieşit şi ea la pensie. Soţul are o pensie de 12.000 de lei. Pentru serviciile aduse populaţiei din Caracal. Doamna, poate are ceva mai puţin, că la Osica de Sus nu sunt aşa mulţi cetăţeni în slujba cărora să fi fost, aşa cum s-a chinuit soţul în municipiu, cu cei peste 30.000 de locuitori.

 Procurorii anchetaţi

Procurorul Liviu Vasilescu, de la DIICOT Craiova şi procurorul Ovidiu Popescu, de la Caracal, se vor aşeza şi ei la masa de interogatoriu, dar nu pe scaunul celui care pune întrebări, ci de partea cealaltă, a celui care răspunde la întrebările puse de anchetatori.

Despre Popescu nu mai insistăm, se ştie ce a făcut în noaptea când nu a permis intrarea în locuinţa lui Dincă. Ovidiu Popescu a folosit atunci o şmecherie, făcându-se că nu ştie legea. A cerut mandat de la judecător. Judecătorul a dat mandatul în jumătate de oră de la solicitarea făcută de procuror. Numai că Popescu a cerut mandat de percheziţie, care într-adevăr, nu se poate face înainte de şase dimineaţa. Dar aici nu era vorba despre percheziţie. Începe să miroasă a premeditare. Cu atât mai mult cu cât Popescu a afirmat că Alexandra fusese omorâtă în jurul orelor două şi apoi arsă în cazanul din curte, când cenuşa nici măcar nu fusese expertizată. Două zile mai târziu, Dincă le cânta anchetatorilor aceeaşi melodie pe care o cântase procurorul Popescu în dialogurile secrete cu colegii lui. Liviu Vasilescu este procurorul care a făcut praf cazul Luizei.

Desigur, nu vor scăpa de anchetă nici criminaliştii care au făcut praf probele la prima investigare a casei ororilor. Fumătorii pasionaţi care au aruncat chiştoacele pe jos, în câmpul infracţional. Vor trebui să explice cum de a doua cercetare a găsit în urma lor o groază de probe, pe care ei nu le-au descoperit. Sau nu au vrut să le descopere.

De ce spunem că joi a fost o zi crucială. Avem convingerea că în clipa în care soţiei lui Dincă i se va schimba calitatea din martor în învinuit, dar mai ales dacă vor fi puşi sub acuzare, eventual chiar arestaţi preventiv poliţişti sau procurori pe care criminalul îi consideră scutul lui de protecţie, acesta va face mărturisiri complete. Se „va sparge”, cum se spune în argou.

 

Tragedia schimbă legislația penală

Ministrul Justiţiei Ana Birchall (foto) a anunţat ieri că Guvernul va da o OUG pentru modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală pentru înăsprirea pedepselor în cazurile infracţiunilor grave şi foarte grave contra persoanei, se schimbă condiţiile de efectuare a percheziţiilor domiciliare, dar şi regulile de liberare condiţionată. Pentru modificarea Codului penal:

  1. Liberarea condiționată:
  • Îndeplinirea condițiilor cerute de lege trebuie să fie cumulativă.
  • Pentru deținuții în vârstă, limita crește de la 60 la 65 de ani, apoi ei pot cere liberarea condiționată dacă au executat efectiv 1/2 din pedepsă.
  • În cazul detențiunii pe viață, cuantumul pedepsei efectiv executate înainte de a cere liberarea condiționată crește de la 20 la 25 de ani.
  • În cazul pedepselor a căror maxim este de peste la 10 ani, liberarea se poate cere după executarea a 5/6 din pedepsă. La cele sub 10 ani se poate cere numai după executarea fracției de 2/3 din pedeapsă. 2. Infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal va avea o circumstanță agravantă distinctă: răpirea – pentru care se propune sancţiunea închisorii de la 2 la 8 ani. Dacă răpirea a fost comisă asupra unui minor, punând în pericol sănătatea sau viaţa victimei, se propune sancţionarea prin sporirea limitelor de pedeapsă pentru fapta de referinţă.

Te-ar putea interesa și: