S-au împlinit, ieri, trei săptămâni de la dispariția Alexandrei Măceșanu și patru luni de la cea a Luizei Melencu, cele două fete despre care Gheorghe Dincă spune că le-a ucis, iar dovezile care pot stabili, cu certitudine, că tinerele au fost ucise se lasă, încă, așteptate. Mai mult, un nou raport preliminar antropologic primit de DIICOT de la Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” arată că osemintele găsite într-o pădure de lângă Caracal nu sunt ale Alexandrei. Oficiali din rândul anchetatorilor au precizat, pentru EVZ, că se așteaptă rezultatul testelor ADN pentru a se stabili dacă victima este Luiza sau o altă copilă ucisă, cel mai probabil, de mecanicul acuzat de crimă.
Ultimele informații în dosarul „Crimele din Caracal” instrumentat de DIICOT indică descoperirea unei alte victime a lui Gheorghe Dincă, mecanicul de 66 de ani, arestat după ce a declarat că le-a ucis pe Alexandra Măceșanu, de 14 ani, și pe Luiza Melencu, de 18 ani. Ieri, s-au împlinit trei săptămâni de la dispariția Alexandrei și patru luni de la cea a Luizei.
Printr-o adresă transmisă, marți, de Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici”, procurorii DIICOT au fost informați că osemintele găsite, săptămâna trecută, în locul în care Dincă a spus că a aruncat trupul Luizei, o lizieră de pădure de pe terenul Stațiunii de cercetare și dezvoltare agricolă Caracal, nu coincid cu cele găsite în curtea de pe strada Craiovei, acolo unde au fost găsite rămășițe ce ar aparține Alexandrei.
Anchetatorii DIICOT nu s-au pronunțat, încă, asupra identității fetei cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani, moartă și aruncată în pădure, pe motiv că așteaptă rezultatele testelor ADN.
Dilemă: a fost pus Dincă în fața unei recunoașteri din grup?
Ipoteza conform căreia Gheorghe Dincă ar fi autorul mai multor fapte de omor este susținută și de tatăl fetei răpite în urmă cu 20 de ani, Mihaela Geanina Genes. Ion Genes a declarat, pentru EVZ, în ediția de ieri, că, imediat după ce a fost reținut de polițiști, lui Gheorghe Dincă i s-au pus la dispoziție planșe fotografice din care a recunoscut 16 victime, din cele 21 dispărute de pe raza municipiului Caracal, nu doar pe Alexandra și Luiza, așa cum s-a spus până acum. Oficiali DIICOT susțin că informația potrivit căreia Gheorghe Dincă ar fi recunoscut cele 16 victime nu se află la dosarul instrumentat, în prezent, de structura centrală. O altă dilemă a acestui caz, despre care anchetatorii chestionați de noi nu au știut să răspundă, este dacă, întradevăr, mecanicului acuzat de crimă i s-au arătat doar două fotografii, cele ale Alexandrei și Luizei, sau a fost pus în fața unei recunoașteri din grup, o procedură uzuală în cadrul anchetei, așa cum ne-a spus criminologul Dan Antonescu.
„Câte ai omorât?”
Ion Genes a relatat că a vrut să afle dacă și fiica sa, dispărută în iunie 1999, s-ar putea număra printre victimele lui Gheorghe Dincă.
„Am aflat, de la o persoană implicată în anchetă, că, imediat după ce l-au reținut, anchetatorii l-au întrebat pe Dincă: „Câte ai omorât?”. El a răspuns: „Păi nu mai știu. După luni, după poze le mai cunosc”. Și, atunci, i-au pus pozele în față. Cele 21 dispărute, din 1999 încoace, de pe raza municipiului Caracal. Că, așa, în județ sunt 54 sau 56. Dar pe mine mă interesa strict de pe raza Caracalului. Și a început să zică: pe asta da, pe asta nu cred că am omorâto… Dar între alea 16 recunoscute erau Alexandra, Luiza și Geanina, fata mea” a dezvăluit Ion Genes. Fostul cadru militar a mai aflat că, a doua zi după recunoașterea de pe planșele fotografice, Dincă a spus că „nici nu le mai știe numărul”.
Curtea groazei, scanată
Din ultimele informații furnizate de surse judiciare reiese că Gheorghe Dincă ar fi recunoscut mai multe violuri. Despre unul dintre ele deja s-a aflat. Este vorba de o femeie de 49 de ani care a susținut că a fost acasă la Dincă pentru a-i face curat, undeva în lunile mai-iunie. Ea a susținut că a fost bătută și violată și că a evitat să facă o plângere până acum de frică. Pe de altă parte, scannerul adus de la Institutul de Stat în Construcţii pentru a se putea face verificări amănunțite în curtea lui Gheorghe Dincă ar fi oferit primele indicii. Aparatul performant folosit pentru a face verificări în curtea de aproximativ 2000 de metri pătraţi a indicat o serie de anomalii, susțin cei prezenți la fața locului. În funcție de descoperirile făcute cu ajutorul acestui scanner, anchetatorii urmau să sape în locurile indicate, cu ajutorul unui excavator.
Cumpănașu: „Procurorul a deschis dosarul după ce a văzut o emisiune TV”
Fapte grave au fost dezvăluite de unchiul Alexandrei Măceșanu, Alexandru Cumpănașu. Acesta susține că procurorul de la Parchetul Caracal a deschis dosarul în cazul Alexandrei abia după ce a fost atenționat de un alt procuror din Dolj. Acesta din urmă văzuse la televizor o emisiune cu dispariția fetei de 15 ani, din Dobrosloveni, și a sesizat același mod de operare ca și în cazul Luizei Melencu, care era dispărută de aproape trei luni, în acel moment. Drept urmare, l-a atenționat pe procurorul din Caracal. „Vă pot spune un lucru absolut uluitor. Pentru presă cred că este cel mai minunat compliment, dar pentru Alexandra, pentru victime nu este. Domnul procuror de la Parchetul Caracal a deschis dosarul penal nu ca urmare a sesizărilor de la 112, nu ca urmare a sesizărilor presupuselor sesizări făcute de Poliţia Dobrosloveni, nu ca urmare a sesizărilor Poliţiei Caracal... Oameni buni, ţineţi-vă bine! A deschis dosarul ca urmare a vizionării de către domnul Vasilescu, procurorul de la Dolj, a unei emisiuni tv. Nu este o poveste, este din raportul oficial”, a declarat Alexandru Cumpănașu.
Tone de haine și de fiare vechi
În cursul celor aproape trei săptămâni de la declanșarea anchetei, anchetatorii au scos din curtea lui Gheorghe Dincă câteva maşini de gunoaie. De asemenea, ar fi fost evacuate două tone de haine de damă și o cantitate de aproximativ 30 de tone de fier vechi. Potrivit România TV procurorii au găsit sub casa criminalului tuneluri, camere secrete şi peste două tone de haine pentru femei. Mai mult, anchetatorii au ridicat bidoane cu ulei, cârpe și bucăți din asfalt.
Încă 30 de zile de arest
În cursul zilei de ieri, instanța a decis ca Gheorghe Dincă să rămână, încă 30 de zile, în arest. El a fost adus, ieri dimineață, la Tribunalul Olt, unde procurorii DIICOT au cerut prelungirea mandatului de arestare preventivă pe numele lui. Acesta a fost audiat astăzi de judecătorii din Olt, iar judecătorii au prelungit mandatul până în 24 septembrie. De la tribunal, polițiștii l-au dus la domiciliul său unde a asistat la operațiunea de scanare a curții. Pe numele lui a mai fost depusă, marți, o plângere la Inspectoratul de Poliție din Olt. O femeie îl acuză pe acesta că a violat-o și lovit-o, potrivit unor surse judiciare. De asemenea, conform ultimelor informaţii, Gheorghe Dincă va fi dus, luni, la București, unde urmează să fie supus, a doua zi, testului cu detectorul de minciuni.
Anchetatorii nu au dezvăluit identitatea victimei găsite în pădure
DIICOT a dat publicității, ieri, un comunicat în care face referire la rezultatele analizei antropologice efectuate în cazul rămășițelor umane găsite în apropiere de Caracal, acolo unde Gheorghe Dincă i-a condus pe anchetatori în data de 5 august. Atunci, principalul suspect în cazul crimelor de la Caracal le-a indicat procurorilor locul unde ar fi dus trupul Luizei, fata dispărută în luna aprilie. Identitatea exactă a rămășițelor găsite în pădure cu zece zile în urmă va fi stabilită în urma expertizei genetice.
În data de 5 august, conducerea în teren a lui Gheorghe Dincă a avut loc la mai bine de o săptămână de la reținerea și arestarea acestuia, timp în care suspectul de crimă - la acea vreme – le-a spus anchetatorilor că ar fi aruncat trupul Luizei Melencu în Dunăre sau în Olt, apoi că l-ar fi dus pe un traseu care trecea prin mai multe localități înainte de a-l ascunde, pentru ca în final să indice ca destinație o zonă împădurită de lângă Caracal. Potrivit informațiilor apărute atunci în spațiul public, Dincă nici nu ar fi pronunțat numele Luizei Melencu, ci a spus doar faptul că rămășițele ar aparține „fetei din mai” – cu referire la perioada din an corespunzătoare comiterii faptei.
Potrivit avocatului Bogdan Alexandru, primul apărător al lui Gheorghe Dincă, modalitatea în care acesta a ales să scape de cadavre e diferită: pe Luiza ar fi dus-o „într-un loc în care nimeni să nu o găsească”. Pe Alexandra, avocatul spune că Dincă s-a hotărât să o incinereze în loc să o ascundă, ca pe Luiza.
De aceea, anchetatorii au trimis rămășițele găsite în locul indicat la INML pentru a stabili dacă sunt de natură umană, iar în caz afirmativ, dacă ele aparțin Luizei Melencu – așa cum reieșea din cele relatate de Gheorghe Dincă.
La zece zile distanță de la acel moment DIICOT a anunțat, ieri, că fragmentele osoase aparțin unei fete cu vârsta cuprinsă între 15 și 18 ani:
„Din analiza raportului preliminar de expertiză medicolegală antropologică rezultă că fragmentele osoase examinate provin de la o persoană de sex feminin cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani și că sunt altele decât cele ce s-au individualizat anatomic printre resturile scheletale descoperite în urma percheziției domiciliare efectuate la data de 27.07.2019 la locuința inculpatului Dincă Gheorghe”.
În cazul Alexandrei Măceșanu, rezultatele expertizei antropologice pe rămășițele găsite pe 27 iulie în casa lui Gheorghe Dincă au fost date publicității pe surse vineri, 2 august.
Era vorba despre fragmente de os și dinți găsite la percheziții, printre resturile de cenușă dintr-un incinerator pe care anchetatorii și avocații l-au descris ca fiind precum „un butoi”, găsit în locuința criminalului. Inițial, ancheta a stabilit că rămășițele ar fi aparținut unei „adolescente de statură mică, cu vârsta între 12 și 17 ani”
Pe data de 3 august, la o zi de la informațiile preliminare date pe surse din expertiza antropologică, șeful DIICOT Felix Bănilă a dat publicității un comunicat în care arăta următoarele:
„În urma analizelor de laborator ale probelor ridicate, efectuate până în prezent, a rezultat profilul genetic al unei SINGURE persoane, respectiv Măceșanu Alexandra Mihaela, concluzie fundamentată științific pe compararea acestui profil genetic determinat cu profilul genetic determinat al părinților Alexandrei”. Din comunicatul oficial rezultă că șeful DIICOT a făcut referire la rezultatele expertizei genetice, nicidecum la concluziile celei antropologice, data publicității pe surse cu o zi înainte.
Perioada scurtă de timp în care s-au succedat anunțurile în cazul Alexandrei Măceșanu – rezultatele expertiei antropologice și ale celei genetice, date publicității oficial în ziua următoare –, ar putea duce la concluzia că rezultatele ambelor teste se regăseau în același raport al INML. Cum DIICOT a anunțat oficial, ieri, că rămășițele găsite pe 5 august lângă Caracal aparțin unei fete cu vârsta cuprinsă între 15 și 18 ani, este de așteptat ca identitatea celei de-a doua victime a lui Gheorghe Dincă să fie anunțată în curând.
Expertiza antropologică și expertiza genetică. Ce presupune și ce anume relevă fiecare dintre analize
În medicina legală există două tipuri distincte de expertiză: cea antropologoică și cea genetică. Expertiza antropologică ia în calcul morfologia, structura și alte caracteristici ale oaselor pentru a stabili dacă sunt sau nu de natură umană, iar în caz afirmativ specialiștii pot stabili vârsta și conformația aproximativă a individului. Expertiza ADN folosește material biologic, în unele cazuri prelevat din material osos, iar analiza se desfășoară la nivel molecular. Tocmai diferența între cele două analize.
Expertiza antropologică nu poate stabili identitatea subiectului a cărui oase sunt analizate, ci doar vârsta, sexul, înălțimea sau greutatea în funcție de tipul oaselor supuse acestui test.
Experții știu că anumite oase se dezvoltă până la o anumită vârstă, în timp ce altele încep să se degradeze de la o vârstă încolo. De exemplu, numărul de dinți sau felul în care este alcătuită calota craniană indică diverse stadii de dezvoltare la vârste mai fragede, în timp ce uzura vertebrelor este luată în calcul la vârste înaintate. Forma oaselor poate indica felul în care acționau anumite grupe de mușchi, de exemplu dacă individul avea o conformație atletică sau, dimpotrivă, astenică.
De asemenea, lungimea anumitor oase pusă în relație cu dimensiunile altora pot arăta medicilor legiști care era înălțimea subiectului, forma oaselor bazinului poate indica sexul, iar gradul de dezvoltare al altor oase poate indica vârsta. De aceea, gradul de acuratețe al concluziilor pe care le pot trage medicii legiști este influențat de cantitatea și gradul de conservare al oaselor, dacă schetelul uman analizat este unul complet sau nu.
Expertiza genetică este cea în urma căreia medicii legiști stabilesc identitatea individului în baza ADN-ului pe care îl prelevează din materialul biologic. Testul este unul la nivel molecular, a declarat pentru EVZ dr. Ligia Bărbării, şefa Laboratorului de Genetică din cadrul INML.
„Pentru determinarea ADN se utilizează cantităţi infime de material biologic, cum ar fi urme de sânge de 1-2 milimetri pătraţi, urme lăsate pe obiecte prin contactul mâinilor, fire de păr, urme de salivă şi alte secreţii biologice, ţesuturi, inclusiv oase”, a spus șefa Laboratorului de Genetică al INML.
Expertul subliniază că oasele sunt folosite numai în ultimă instanță pentru testul ADN, în lipsa altor mostre de material biologic.
„Aceste investigaţii genetice pe material osos sunt foarte laborioase, costisitoare şi grevate de o rată de insucces, pe care o estimăm la circa 30%. Insuccesul este cauzat de gradul avansat de degradare a materialului genetic. Testele ADN pe material osos erau rare în anii trecuţi, însă în prezent solicitările sunt în creştere atât pentru cauzele civile, cât şi pentru cele judiciare. Dacă înainte aveam 6-10 cazuri pe an, acum avem 1-3 pe lună şi timpul mediu de rezolvare este între 6 şi 9 luni. Apelăm la os atunci când nu avem alte surse de material biologic pentru evidenţierea profilelor ADN. Testările ADN pe oase se fac cu precădere în laboratorul nostru, deşi testări ADN în scop de identificare se fac şi la Institutul Criminalistic al IGPR”, arată doctorul Ligia Bărbării.