Subiectul cartelelor prepay cumpărate numai cu buletinul revine în dezbatare publică, la cinci ani după ce Curtea Constituțională a decis că este neconstituțional ca datele personale ale cumpărătorilor să fie stocate și folosite de vânzătorii unor astfel de cartele fără nico garanție cu privire la securitatea lor l Raed Arafat a readus în discuție subiectul cartelelor prepay miercuri seară, atunci când l-a „strecurat” printre 14 măsuri cu privire la îmbunătățirea sistemului de urgență 112, pe fondul crimelor de la Caracal l CCR a tranșat problema în 2014 și în 2009, când s-a pronunțat cu privire la neconstituționalitatea Legilor Big Brother.
A fost realizat deja un proiect de ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea ordonanței de urgență nr. 34/2008 privind organizarea și funcționarea sistemului național unic pentru apeluri de urgență și a OUG 111/2001 privind comunicațiile electronice precum și nota de fundamentare a fost realizată. În cadrul ordonanței, veți regăsi și aspectul cu cartelele PrePay. (…) În ordonanţă, referirea la cartelele prepay este doar în contextul apelării numărului 112, numai când se apelează 112 atunci furnizorul de telefonie mobilă divulgă numele şi datele proprietarului cartelei prepay, aşa este prevăzut în ordonanţa de urgenţă propusă în raport.”, anunța Raed Arafat.
Pentru ca operatorul de telefonie să comunice numele utilizatorului se presupune că utilizatiorul va fi obligat să îl comunice la cumpărarea cartelei. În prezent, cartelele prepay pot fi cumpărate fără a da aceste date.
„Cartelele neidentificabile îngreunează în unele apeluri de urgență realizarea unei corelări sau identificarea persoanei care apelează sau a telefonului de la care se apelează și care poate să fie corelat cu o adresă cu un buletin și să ne permită să știm cine este persoana sau a cărei persoane este telefonul folosit”, a declarat Raed Arafat, potrivit Agerpres.
IMEI – codul unic al telefonului
Numai că Raed Arafat nu a explicat de ce este nevoie de modificarea legislației cu privire la cartelele prepay pentru eventuala sancționare a celor care sună abuziv la 112, în condițiile în care numărul de urgență poate fi apelat de pe orice telefon mobil fără cartelă SIM (n.r. - Subscriber Identification Module).
Tocmai de aceea orice telefon mobil poate fi depistat folosind codul IMEI - International Mobile Equipment Identity. Acesta este un cod de 15 cifre pe care utilizatorul îl poate afla dacă tastează *#06# ori dacă se uită pe cutia telefonului. Printre altele, rațiunea codului IMEI a fost, încă de la început, aceea de a localiza telefonul mobil, spre exemplu în cazul în care este furat, iar cartela este aruncată.
Orice aparat de telefonie mobilă are acest cod IMEI, de la modelele din anii ’90, până la mobilele de ultimă generație. Chiar și laptopurile care folosesc rețeaua wireless de internet au un cod IMEI, care poate fi aflat accesarea programului Command Prompt.
Identificarea utilizatorului unui telefon mobil ar fi mai eficientă prin codul IMEI, adică prin codul aparatului pe care îl folosește, în loc de cel al cartelei SIM – adică, în esență, a instrumentului electronic care îi dă acces la niște servicii de telefonie mobilă.
Ce spunea CCR în 2014 despre Legile Big Brother
Trebuie precizat că reglementarea într-un fel sau altul în privința cartelelor prepay înseamnă răsfrângerea acestor norme asupra serviciilor pe care ele oferă: adică telefonie și acces la internet.
În 2014, Curtea Constituțională a decis că o lege de atunci pentru modificarea si completarea OUG nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice este neconstituțională în ansamblul ei. Legea respectivă făcea parte dintr-un pachet de acte normative denumit „Legile Big Brother”, cu un susținător fervent în persoana șefului SRI de atunci, George Maior.
La data aceea, CCR analiza toate detaliile cu privire la siguranța datelor cu caracter personal care decurg din obligativitatea de a furniza aceste date în momentul cumpărării unei cartele prepay.
CCR nu avea pentru prima oară pe masă în 2014 problema datelor personale. A avut-o și în 2009, atunci când a emis Decizia nr. 1.258 din 8 octombrie 2009. Atunci, principala problemă era „lipsa unei reglementari legale precise, care să determine cu exactitate sfera acelor date necesare identificării persoanelor fizice sau juridice utilizatoare”.
În 2014 era definită sfera datelor necesare identificării: CNP, număr și serie de buletin pentru persoanele fizice și codul de identitate fiscală pentru persoanele juridice. Problema era securitatea datelor:
„Legea dedusă controlului de constituționalitate nu numai că nu stabilește garanții și măsuri de securitate tehnice și operaționale, ci lărgește sfera subiectelor de drept cărora le incumbă obligația de a reține și stoca datele generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului” – Decizia CCR 461/2014.
În 2014, modificările legislative aduse OUG 111/2001 veneau la pachet cu obligarea tuturor firmelor care puneau la dispoziția clienților mijloace de comunicare electronice să stocheze datele acestora. Pe scurt, restaurantele sau cafenelele cu acces la internet cădeau sub incidența acestei legi.
„În prezent, persoanele juridice care pun la dispoziția publicului puncte de acces la internet sunt persoane juridice private, în special în spații comerciale și de agrement, cafenele, restaurante, hoteluri, aeroporturi etc. (…) Instituirea în sarcina acestor persoane a obligației de a reține și de a stoca date cu caracter personal impune, în mod corelativ, reglementarea expresă a unor măsuri adecvate, ferme și neechivoce, de natură să asigure încrederea cetățenilor că datele cu vădit caracter personal pe care le pun la dispoziție sunt înregistrate și păstrate în condiții de confidențialitate. Sub acest aspect, legea se limitează la a institui măsurile de reținere și stocare a datelor, fără a modifica sau completa dispozițiile legale cu privire la garanțiile pe care statul trebuie să le asigure în exercitarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor”.
Ancheta în cazul crimelor din Caracal a continuat, ieri, cu audierea, la sediul Poliției din localitate, a părinților Alexandrei Măceșanu, fata de 15 ani care a sunat în zadar la 112, pe 24 iulie, sperând că va fi salvată din mâinile lui Gheorghe Dincă care a declarat că a omorât-o. Oamenii legii vor să refacă întregul traseu al Alexandrei din ziua în care a fost răpită. De asemenea, părinții Alexandrei ar fi fost întrebați dacă doresc să se constituie parte civilă în dosar. Mecanicul ucigaș urma să participe, ieri, la percheziția informatică, alături de avocatul său. Anchetatorii verifică telefoanele lui Dincă, precum și aparatul de fotografiat și laptopul, ridicate din casa acestuia.
A ars o probă importantă
În acest context, Tonel Pop (foto), avocatul familiei Luizei Melencu, fata de 18 ani, dispărută pe 14 aprilie, considerată cea de-a doua victimă a lui Gheorghe Dincă, a declarat, la emisiunea „Sinteza Zilei”, difuzată de Antena 3, că telefonul de pe care a sunat Alexandra Măceșanu ar fi fost distrus prin ardere. „Acel telefon nu face parte din cele trei telefoane care au fost expertizate, în sensul că s-a clonat, s-a copiat tot ce este în ele, urmând ca de joi să fie deschise pentru a fi vizionate. În acele telefoane nu se regăsește telefonul de pe care a sunat Alexandra. Dincă a declarat că acel telefon este ars”, a spus Tonel Pop.
Dovezi de complicitate
Avocatul a subliniat că familia Luizei a fost sunată de mai multe ori, de persoane diferite, care au spus că fata a plecat în străinătate și susține că Gheorghe Dincă are cel puțin un complice. „Din mărturiile aflate la dosar reiese că au fost două persoane cu două voci total diferite. O persoană mai tânără, undeva pe la 30 de ani și cea de-a doua persoană cu o voce mai guturală a unei persoane de peste 60 de ani. Gheorghe Dincă recunoaște acest al doilea telefon, însă rămâne în aer prima persoană”, a subliniat Tonel Pop. Apărătorul familiei Măceșanu a precizat, pentru EVZ, că telefoanele au fost date înainte ca Gheorghe Dincă să fie prins, dar a subliniat că apelurile au fost inițiate în zile diferite, de pe SIM-uri diferite, de către persoane diferite.
Al patrulea telefon
Avocatul Tonel Pop a mai dezvăluit că anchetatorii au găsit un al patrulea telefon al lui Gheorghe Dincă de pe care acesta l-ar fi sunat pe bunicul Luizei Melencu, la scurt timp după dispariția fetei, atunci când i-a transmis că nepoata lui a plecat în străinătate, la muncă, și să nu o mai caute.
„Vă dau un element în plus. A fost găsit și se expertizează în acest moment datele dintr-un alt telefon. E vorba despre un telefon și o cartelă, pe care le-a folosit pentru a suna familia Luizei. Organele au găsit acest telefon la o familie. Se descarcă datele și de pe acest mediu de stocare”, a precizat apărătorul familiei Melencu.
În cursul zilei de miercuri, avocatul Tonel Pop a dezvăluit faptul că s-au găsit telefoane, un laptop și un aparat foto performant în locuința lui Gheorghe Dincă. Acesta susține că sunt probe extrem de importante ce trebuie analizate imediat și că nu înțelege de ce procurorii s-au mulțumit doar să facă niște copii ale informațiilor.
„Abia după ce am zis că există o înregistrare cu momentul în care a fost legată Alexandra s-a dus după probă (...) Telefonul Alexandrei încă e la un laborator și nu e pus sub expertiza informatică. Există un joc între mine, presă și procurori. Vrea să se știe prea puțin. Așa nu putem aduce critici. Telefonul Luizei nu s-a găsit, încă se caută. Trebuie să punem presiune să se scoată date din acele telefoane, din laptop, aparatul foto. Un aparat foto foarte performant. Nu ni se spune nimic din ce e în acele telefoane sau în aparatul foto. Au făcut copii ale stocărilor din dispozitive, dar nu deschid să analizeze conținutul”, a precizat Tonel Pop.
Toni Greblă, victima Statului Paralel. Fostul judecător s-a opus Legilor Big Brother
Unul dintre magistrații care s-au pronunțat cu privire la neconstituționalitatea modificării legislației cu privire la cartelele prepay în 2014 a fost Toni Greblă (foto), actualul secretar general al Guvernului. Imediat după decizie, magistratul a fost reținut de DNA, fiind acuzat de corupție.
După ani de proces, magistratul a fost achitat și la fond și în apel. În prezent, Toni Greblă afirmă că reținerea și acuzarea lui s-a datorat și acelei decizii pe care a pronunțat-o în calitatea de judecător a CCR. El spune că o dovadă în acest sens a fost o afirmație a fostului director SRI George Maior, care afirma că va ști pe cine să arate cu degetul dacă se va întâmpla un atentat la siguranța națională. Toni Greblă arată că în vremea respectivă au existat presiuni și amenințări la adresa judecătorilor CCR. Totodată, George Maior a afirmat ulterior demisiei că printre motive s-a aflat și decizia CCR cu privire la Legile Big Brother.
„Au existat și anumite cauze particulare legate de eșecul legislației de securitate națională și informații, în ce privește legile cunoscute ca legi Big Brother - retenția datelor, cartelele prepay și securitatea cibernetică. (…) Din păcate, au trecut luni bune de la acest eșec și nu s-au revăzut aceste legi, este o greșeală. Nu regret că am susținut cu prea mare virulență acest pachet legislativ”, a declara George Maior într-un interviu pentru Realitatea TV.
Mama Luizei: „Am fost avertizați să ne retragem declarațiile”
Un amănunt șocant în acest caz a fost dezvăluit de Monica Melencu, mama Luizei, care a declarat că a primit telefoane „să ne retragem toate declarațiile”. Femeia a relatat că bunicul adolescentei, dispărută în luna aprilie, a fost întrebat la detectorul de minciuni dacă a primit vreun mesaj de la Luiza și dacă l-a șters, dar și în ce localitate este și ce vârstă are adolescenta. „Cred că Gheorghe Dincă duce o țară întreagă de nas. Noi trăim de pe o zi pe alta. Nu sunt informați din partea legii, aflăm totul de la televizor. Am primit telefoane să ne retragem toate declarațiile”, a declarat Monica Melencu, citată de Antena 3.
Conturile lui Dincă, verificate
De la începutul săptămânii, anchetatorii au găsit alte rămășițe umane, lângă Caracal. Luni, a fost descoperit un sac cu oase care par a fi umane și despre care Dincă susține că sunt ale Luizei, iar marţi anchetatorii au găsit alte fragmente osoase şi dinţi într-o lizieră situată pe traseul Caracal-Bucureşti, indicată de Gheorghe Dincă.
Miercuri, au început să fie verificate și conturile bancare ale mecanicului ucigaș, după ce s-a aflat că acesta ar fi beneficiat de diferite sume de bani primite prin transferuri bancare. Investigatorii vor să stabilească dacă operațiunile bancare au vreo legătură cu comiterea unor infracţiuni.
Percheziții în cimitir
Așa cum a dezvăluit EVZ, în primele zile de la demararea anchetei din Caracal, un amănunt foarte important a fost dezvăluit de celebrul criminolog Dan Antonescu: Gheorghe Dincă se ocupa de construcția de cavouri, cunoștea în detaliu locuri în care putea să ascundă probe ale unui cadavru. De asemenea, el ar putea fi un furnizor de oseminte vândute „la negru” studenților la medicină. De la bun început, specialistul criminolog a precizat că Gheorghe Dincă minte atunci când povestește ce s-a întâmplat cu Alexandra (foto).
„Autorul minte și încearcă să conducă spre direcții greșite ancheta. Este posibil ca aceste oase să aparțină unei alte fete. Să nu uităm că omul acesta a avut comenzi de reparat, de construit cavouri, locuri de veci în cimitir și este cunoscut faptul că studenții de la medicnă cumpără pe câțiva lei oseminte pe care să le folosească la documentarea în facultate”, a precizat Dan Antonescu. Astfel, anchetatorii au anunțat că vor face percheziții în cimitirul din Caracal. Mai mult, aceștia au luat în calcul posibilitatea ca oasele din casa agresorului să fie sustrase din cimitir.
Criminalul cu mai multe meserii
Gheorghe Dincă a avut mai multe meserii. Pe lângă cea ocazională, de taximetrist, de constructor de cavouri sau de macanic, acesta a lucrat și ca geamgiu la Spitalul Municipal din Caracal. „A lucrat între 1984-1992. Acum 27 de ani. Era geamgiu, se ocupa cu schimbarea geamurilor și montarea lor. Pe vremea aceea nu erau termopane. Eu nu l-am prins”, a declarat Marian Mitran, managerul Spitalului din Caracal, citat de Antena 3. Ulterior, acesta și-a dat demisia și a plecat în Italia. „Foarte puțini sunt cei care l-au prins. Au zis că era un om de treabă, își făcea treaba. Când a venit din Italia și-a deschis un service auto și au fost la el și au fost mulțumiți. Alții zic că aceeași mizerie era ca și acum la el, că nu era ordonat nici atunci”, a mai spus directorul.