Evenimentul Zilei > Opinii > Opinii EVZ >  Dosarul „Credit Europe Bank”, o uriașă afacere useristă cu aromă de rahat turcesc
 Dosarul „Credit Europe Bank”, o uriașă afacere useristă cu aromă de rahat turcesc

 Dosarul „Credit Europe Bank”, o uriașă afacere useristă cu aromă de rahat turcesc

Către sfârșitul anului 2020, Biroul Electoral Central (BEC) a respins o sesizare a PSD, potrivit căreia, sloganul USR-PLUS, „O Românie fără hoție” ar fi unul discriminator și defăimător. Astfel, Alianța USR-PLUS a putut utiliza acest slogan în campanie. Unul pe care mulți români l-au luat atât de în serios, încât USR-PLUS a ocupat în urma votului popular 15% din fotoliile Parlamentului. Argumentul Alianței în fața BEC a fosta acela că „sloganul nu vizează persoane sau un grup de persoane ci expune o valoare, un principiu, care își are ecou atât în Constituție cât și în legislația penală”. De fapt, întregul discurs electoral al USR-PLUS a fost unul bazat pe ideea de „partid nou”, „anti-sistem”, de forță care „coagulează energiile celor care vor cu adevărat o schimbare”. Au promis românilor că „prin onestitate, asumare și transparență” le vor schimba viața, o parte a românilor i-au votat și au intrat astfel în Guvernul Cîțu. Aceiași români aveau să poată vedea în scurtă vreme ce au votat. Dacă ar fi fost ceva mai atenți, ar fi putut înțelege mult mai din timp cu cine au de a face: încă din timpul Guvernului Cioloș. Să vedem ce a fost atunci cu unul dintre cele mai dubioase acte ale acelei guvernări, o afacere nelămurită până în ziua de astăzi.

În data de 25.11.2016, Dragoș Tudorache, ministrul al Afacerilor Interne în Guvernul Cioloș, anunța drept o mare realizare, mutarea Serviciului Pașapoarte în mall-ul Plaza România. Potrivit declarațiilor lui Tudorache, decizia mutării a fost luată, evident, în folosul cetățeanului, pentru că în vechiul sediu „Prezența serviciului pașapoarte în același centru cu serviciul pentru eliberarea permiselor și a certificatelor de înmatriculare îngreunează procesul în acea locație”. Îngrijorat că în vechiul sediu este cam aglomerație, potrivit spuselor sale, Tudorache a găsit soluția: „De aceea am discutat cu cei doi prefecți (de Ilfov și de București – n.r.), am discutat și cu conducerea celor două structuri și vom muta serviciul pașapoarte din Pipera, într-unul dintre mall-urile mari din București. Mutarea serviciului în complexul comercial nu va implica decât costurile pentru amenajare și infrastructura de comunicații, spațiul fiind oferit în baza unui contract de comodat”. Opa! Păi, Potrivit Codului Civil, „comodatul este un contract prin care cineva împrumută altuia un lucru spre a se servi de dânsul, cu îndatorirea de a-l înapoia și este esențial gratuit”. Mai pe scurt, „comodatul” înseamnă „folosință gratuită”.

Așadar, o instituție a statului, Ministerul Afacerilor Interne, a acceptat un cadou de la cineva? Poate de la o altă instituție a statului? Nici gând! Guvernul României a acceptat umilitoarea pomană, căci despre așa ceva este vorba, de la Anchor Grup SA, o companie privată din Turcia, care desfășoară activități și în România. Printre ele, Plaza România, un centru comercial lansat în 2004, de Anchor Grup, un important dezvoltator imobiliar turc de pe piața românească.

Foarte important, potrivit propriei prezentări, „Anchor Grup face parte din Grupul de companii FIBA ​​și activează din 1997 în dezvoltarea imobiliară, în Europa de Est”. Și mai important, din același Grup FIBA mai face parte și Credit Europe Bank România, prezentă pe piața bancară românească din anul 1993, mai întâi sub titulatura Banca de Credit Industrial și Comercial, apoi, din 2000, sub numele Finansbank, pentru ca în final, din 2007, să se numească Credit Europe Bank. De notat, ne va fi de folos imediat, din același Grup FIBA mai face parte și Credit Plus Gulf – Dubai, firmă de recuperări de creanțe.

Așadar, cele trei, Anchor Grup, proprietara Plaza România, Credit Europe Bank și  Credit Plus Gulf – Dubai, sunt copiii gemeni ai părintelui Grup FIBA, iar prima, Anchor Grup este autorul unui cadou de 1,5 milioane de euro anual, făcut Guvernului României, atât cât valorează chiria sediului Pașapoarte București din incinta mall-ului Plaza România.

Să trecem peste faptul că Guvernul României  a acceptat, cum ziceam, pomana turcilor din Grupul FIBA, să trecem peste faptul că o asemenea acceptare pune Ministerul Afacerilor Interne și Guvernul României într-un raport de crasă incompatibilitate, dar să vedem ce ar putea descoperi instituțiile abilitate, dacă ar analiza cine sunt generoșii turci, parteneri băgați în cârd cu Guvernul României, de USR-istul Dragoș Tudorache, în vremea când era ministrul al Afacerilor Interne în Guvernul Dacian Cioloș. Dacă ar face această analiză, aceste instituții ar descoperi în primul rând că, la data semnării contractului de comodat, DIICOT dispusese începerea urmăririi penale împotriva Credit Europe Bank și Credit Plus Gulf – Dubai, pentru infracțiunile de „constituire a unui grup infracțional, șantaj și abuz în serviciu”. Ancheta trenează până în ziua de astăzi, ea este plimbată și cotită într-un labirintul alcătuit din culoarele care duc de la parchete la instanțe și invers. Vigoarea anchetării acestui dosar s-a muiat din momentul pomenii. Există vreo legătură cauzală? Nu dețin probe directe, lipsite de orice echivoc în acest sens, dar am indicii temeinice, atenție, nu am spus suspiciuni rezonabile, ceea ce ar fi mult mai puțin dar suficient pentru a scrie acest editorial.

Ce ar mai descoperi acele instituții ale statului, dacă și-ar fixa ochii pe activitatea Credit Europe Bank și Credit Plus Gulf – Dubai? Ar descoperi că în perioada imediat următoare asocierii dintre turci și Ministerul Afacerilor Interne, portalul instanțelor de judecată a fost inundat de dosarele de executare silită deschise de Credit Plus Gulf – Dubai, executorul lui Credit Europe Bank. La data de 26.01.2018, potrivit portalului, 110.548  de români, persoane fizice, erau acționate în tot atâtea dosare de executare silită, 1659 de companii românești, în dosare de faliment și 527 de firme, în dosare de insolvență.

Schema în cazul firmelor și companiilor este una simplă: creditarea de către Credit Europe Bank a unor proiecte viabile, stoparea creditărilor în timpul realizării proiectelor, împingerea în faliment, transferarea garanțiilor către Credit Plus Gulf – Dubai la prețuri subevaluate, executarea acestora, apoi re-transferarea bunurilor înapoi pe piața românească, către firme controlate de aceiași turci, în vederea vânzării lor la valoarea reală. Sute de milioane de euro. Doar într-un singur dosar, cel plimbat de 5 ani între parchete și instanțe, prejudiciul reclamat de o singură parte vătămată este de 90 de milioane de euro, iar cel cercetat de procurori ca prejudiciu adus bugetului statului este de 50 de milioane de euro.

Interesantă în acest sens, acela al elucidării Afacerii Credit Europe Bank, este opinia avocatului Adrian Cuculis, reprezentant legal al multor clienți supuși executării silite de către diverse bănci, care a declarat presei: „Ca avocat, care se ocupă de fenomenul infracțional al recuperatorilor de creanțe de peste 11 ani pot să zic că Credit Europe Bank România SA sunt cămătari legalizați. Am clienți cărora patronul turc al acestei bănci le-a zis direct că strategia băncii este să pună mâna pe cât mai multe portofolii de active din România ca să cumpere țara. Cred că ne aflăm în fața unei mușamalizări generalizate menite să protejeze această bancă”.

Până acum, reprezentanții Credit Europe Bank nu au găsit de cuviință să ofere vreodată vreo explicație publică cu privire la subiectul prezentat mai sus, unul care a fost tratat de mai multe ori în presă în ultimii ani.

Fără discuții, toate cele de mai sus nu pot deveni adevăruri de necontestat, din care să decurgă și consecințele reparatorii, decât din momentul în care o hotărâre judecătorească definitivă va fi pronunțată. Până atunci însă, peste cuvenita prezumție de nevinovăție, persistă întrebarea „Cum nimic nu este gratis pe lumea asta, ce au vrut turcii de la FIBA să obțină în schimbul pomenii de 1,5 milioane de euro anual – până acum, în cinci ani, s-au acumulat 7.5 milioane de euro – făcută Guvernului României-Ministerul Afacerilor Interne și care a fost interesul-motor al ministrului userist, Dragoș Tudorache”?

Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.