Dosarul care a provocat cutremur în justiție, amânat la infinit. Cum a protejat șeful Poliției clanurile de proxeneți

Fostul șef al Poliției Mizil, Marius Nicușor Rotaru, a fost trimis în judecată în luna mai a anului curent, dar dosarul său nu a primit un termen nici după patru luni.

Nicușor Rotaru a fost acuzat că în perioada în care a deținut funcția respectivă, a protejat un clan de proxeneți din Mizil și a folosit abuziv funcția în scop sexual.

Proxeneții protejați de către Rotaru, exploatau sexual fete minore racolate din judeţele Prahova, Buzău și Constanța. Ba mai mult, Rotaru ar fi profitat și el de fetele care veneau la el, culmea, să-i ceară ajutorul.

Marius Rotaru a fost reținut de DIICOT Ploiești și ulterior arestat de Tribunalul Prahova în septembrie 2016. A stat doar câteva nopți în arest, după care a fost plasat sub control judiciar de Curtea de Apel Ploiești.

Fostul șef al poliției din Mizil a fost trimis în judecată în vara anului 2018, asta după ce judecătorii de la Tribunalul Prahova au respins rechizitoriul procurorilor DIICOT, invocând faptul că există „neregularități“ în documentele înaintate instanței.

Cu toate că dosarul încă nu a primit termen,  o parte dintre proxeneții care ar fi primit protecția lui Rotaru au fost deja condamnați, iar unii au și executat pedepsele și au ieșit din închisoare.

Concret, Rotaru este acuzat de către procurorii DIICOT că în perioada 2015-2016, perioadă în care se afla la comanda Poliției Mizil, n-a luat în seamă reclamațiile venite din partea unor fete minore care acuzau că erau forțate să se prostitueze de membrii unei familii din oraș. ( … )

( … ) Astfel, potrivit anchetatorilor, există indicii de favorizare a infractorului „cu referire la infracțiunea de viol privind minora, având în vedere gravitatea acuzației, care reclama acțiuni ferme și rapide din partea șefului unei unități de poliție de oraș și nu eschivarea și plasarea responsabilității unui lucrător de la un post de poliție dintr-o localitate mică. Există așadar suspiciunea că printr-o astfel de atitudine, de inacțiune, de pierdere a unor momente operative (cercetări la fața locului, prelevare de probe biologice, constatări medico-legale), inculpatul a asigurat un ajutor presupusului autor al violului, fapt care atestă un comportament lipsit de deontologie profesională și chiar o presupusă încercare a inculpatului de a obține favoruri de natură sexuală de la una dintre persoane vătămate din această cauză…“

Chirbea Cornelia, femeia în apartamentul căreia erau sechestrate tinerele, a fost condamnată în iunie 2017 la patru ani de închisoare. Pentru că avea peste 60 de ani, femeia a exectuat doar o fracție din pedeapsă, iar acum a ieșt din spatele gratiilor. Și ceilalți proxeneți au fost condamnați la închisoare cu executare, doar că situația lor juridică este mult mai complicată, fiind judecați și în alte dosare, scrie Ziarincomod.