Dosarele ICE Dunărea. Fabrica de bani a lui Nicolae Ceaușescu (IX). Șeful de la Dinamo i-a turnat pe generalii implicați în traficul de armament

„Evenimentul zilei” vă prezintă noi acțiuni strict secrete ale Securității din arhiva ICE Dunărea. Potrivit datelor de la CNSAS, una din principalele surse de venit erau comisioanele din vânzarea de armament românesc.

Unul din cele mai importante documente desecretizate este o declaraţie dată în 1990 de locotenent- colonelul Gelu Eftimie, șeful Compartimentului/Sectorului Aport Valutar Special (AVS) din cadrul Centrului de Infomaţii Externe (CIE). Este vorba de ofiţerul care coordona acţiunile secrete ale Securităţii pentru a face rost de valută. Declaraţia a fost dată în contextul închiderii ICE Dunărea, iar ofiţerul a furnizat detalii inedite superiorilor.

Potrivit documentelor din cartea „Acțiunea Recuperarea. Securitatea și emigrarea germanilor din România (1962 - 1989)”, de Florica Dobre, Florian Banu, Luminiţa Banu şi Laura Stancu, locotenent –colonelul Eftimie Gelu este numele de cod al lui Constantin Anghelache. Ofițerul este în prezent preşedinte executiv al FC Dinamo Bucureşti şi a avut mai multe afaceri în România. Declarația de la CNSAS este semnată „Anghelache” și se încheie cu „Trăiască marea Revoluție Populară și România Liberă”.

„Produsele speciale”

Constantin Anghelache (foto) a explicat cum se puteau scurge banii din conturile Securităţii către familia Ceauşescu sau apropiaţii acesteia şi despre oficialii care se ocupau de comerţul cu arme. „Operațiunile cu produse speciale (armament și produse pentru armată) s-au efectuat prin ICE Terra (Jantea Nicolae, director), până la înființarea ICE Dunărea și ICE Carpați), ICE Dunărea (Ionescu Gheorghe, lucra direct cu generalul-locotenent Stamatoiu Aristotel) şi ICE Romtehnica. În București a existat un reprezentant al CIE, la o firmă arabă, pe numele de Stanciu, care lucra direct cu Ionescu Gheorghe.

În activitatea ICE Dunărea, dintre factorii de conducere care s-au ocupat de exportul de produse speciale, efectuând mai multe deplasări în exterior, în special în Libia, menționez pe Bădiță Gheorghe, care a fost numit de circa doi ani și jumătate ministru adjunct al MCECEI (Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale - n.r.)”, a explicat Anghelache.

„Supun atenției faptul că, în unele cazuri, tiranul a oferit așa-zis ajutor militar forțelor OEP (Organizația pentru Eliberarea Palestinei - n.r.) și armatei libiene, sens în care a avut unele convorbiri individuale cu Yasser Arafat și Muammar Gaddafi, nefiind exclus ca ajutorul să nu fi fost gratuit, să fi fost efectuate unele transferuri confidențiale în contul tiranului din exterior. Nu trebuie să ne scape din vedere nici faptul că, în ultimul timp, la întâlnirile tiranului cu Yasser Arafat a participat și Tudor Postelnicu (ministru de Interne, general fidel cuplului Ceauşescu - n.r. )”, a explicat Anghelache, unde s-ar fi putut duce o parte din bani.

Desecretizarea

Arhivele de la CNSAS dezvăluie modul în care ofiţerii ICE Dunărea cereau de la partenerii de afaceri, care cumpărau arme, comisioane din tranzacții. În arhivele de la CNSAS sunt zeci de propuneri de afaceri făcute de diverşi intermediari, și cota pe care o primea ICE Dunărea.

„Puma” a ajuns în Sudan - comision: 8%

Uneori, intermediarii se ofereau să plătească comisionul în conturile ICE Dunărea deschise la BRCE. Așa s-a întâmplat într-un contract în care România a vândut armatei Republicii Democratice Sudan 12 elicoptere IAR 330-Puma, piese de rezervă și armament. Tranzacția s-a făcut prin intermediul societății Ararat International Corporation Limited din Khartoum (Sudan). Firma trebuia să primească un comision de 8% din tranzacție. După ce Sudanul a plătit ICECentrul Național Aeronautic primele tranșe, 16 milioane de dolari, societatea a cerut plata comisionului, două milioane de dolari. „Ca un gest special de bunăvoință, noi vom onora suma de 120.000 de dolari, pe care dumneavoastră să o transferați la BRCE”, promiteau sudanezii.

Securitatea își lua comisioanele în valută de la comercianții de elicoptere

Rapoartele făcute de ofiţerii de la ICE Dunărea despre diverşii parteneri de afaceri dezvăluie că întâlnirile erau aprobate la cel mai înalt nivel. Un raport strict-secret din 25 aprilie 1981 arată o întâlnire cu unul dintre afaceriştii implicaţi în tranzacţii confidenţiale, care a primit nume de cod „Iordan”.

Vindea elicoptere SUA

„Din discuțiile purtate a rezultat că Iordan se ocupa de afaceri cu armament de circa trei ani, perioadă pentru care a intermediat vânzări pentru Libia, Irak, Liban, Arabia Saudită și Kuweit. Ultima sa afacere ar fi fost intermedierea vânzării pentru Irak a 20 de eliecoptere americane”, arătau ofiţerii.

Afaceristul le-a spus românilor că are posibilitatea să ofere armament de proveniență americană sau sovietică, în funcție de solicitări. „Concret, s-a tratat posibilitatea achiziționării de elicoptere americane de tipul Bell sau Cobra, tunuri antitanc cu proiectile M-16 având dispozitiv de dirijare cu raze infraroșii, tancuri S-72 și vase de război. S-a stabilit că Iordan, în circa două-trei săptămâni, să obțină oferte ferme pentru armamentul menționat precum și alte tipuri, urmând a le aduce personal la data pe care i-o vom stabili”, se arată în raport.

După ce s-au stabilit contactele, ofiţerii AVS i-au cerut acestuia să le cedeze 25% din valoarea comisionului de 5% primit de el din tranzacție.

Petrol pentru arme

Un alt caz este cel al lui „Lucho”, directorul general al unei firme chiliene, care a venit în România pentru a achiziționa armament pentru Ecuador. „Din discuțiile purtate cu Lucho a rezultat că beneficiarul ecuadorian este interesat de cumpărarea urgentă de armament de orice proveniență, fiind dispus ca în orice moment să vină la tratative în țara noastră cu o listă completă de solicitări”, se arată în nota de convorbiri.

„Lucho” spus că are experiență în astfel de intermedieri și a mai realizat astfel de operațiuni între Cuba și Chile. După negocieri care au durat mai multe ore, „Lucho” a fost de acord să cedeze 50% din valoarea comisionului pe care urma să i-l plătească statul Ecudoar. De întreaga afacere ştiau doar șeful statului Ecuador, ministrul Apărării și directorul unei companii petroliere care plătea totul.

„Iordan” se lăuda că poate face rost de elicoptere americane Cobra

Izu, agentul secret israelian

Un caz special este cel al israelianului Izu Simovici, născut la Iaşi, proprietarul firmei Development Comerce Distribution (Elveția). Firma deja colabora cu ICE Romtrans, când a cerut să facă și afaceri cu armament. Românii aveau date că acesta era agent sau ofiţer al Serviciului de contrainfomații al armatei israeliene şi era suspect de spionaj economic.

La discuţii, Simovici a spus că „poate să aducă la tratative cu statul român orice ministru din Israel”. Simovici a propus exportul prin firma sa a cartușelor de fabricație românească de calibrul 7,62 mm și echipamente diverse de campanie, necesare teatrelor de luptă din deșert. „Ar oferi, în schimb, aparatură și mașini ultramoderne produse în SUA și Israel, care se găsesc sub embargou american, cu condiția ca acestea să rămână în România, să nu fie reexportate în celelalte țări socialiste. A menționat totuși că excepție poate să facă Republica Populară Chineză, căreia, prin statul nostru, îi putem reexporta tunurile israeliene de 115 mm, folosite cu mare eficiență pe tancurile sovietice capturate de statele arabe aflate în confict cu Israelul. Acest tun a fost perfecţionat de specialiști israelieni pentru tancul sovietic, întrucât tunul original al acestora avea o eficacitate redusă”, se arată în notă. Cazul a primit avizul generalilor Tudor Postelnicu și Nicolae Pleșiță.

AK - 47 era apreciată de afaceriștii care cumpărau arme din România