Un pas important într-unul dintre cele mai controversate cazuri din România, dosarul Revoluției, a fost făcut luni, când fostul președinte Ion Iliescu s-a prezentat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ). În acel moment, președintelui de onoare al PSD i s-a adus la cunoștință că a fost începută urmărirea penală pe numele său, fapt care a provocat furia unor social-democrați.
Ion Iliescu este acuzat de crime împotriva umanității. Totuși, începerea urmăririi penale pentru această faptă este problematică, avertizează președintele Comisiei juridice din Camera Deputaților, Eugen Nicolicea.
Deputatul subliniază că, în conformitate cu art.1 din Noul Cod Penal, „nicio persoană nu poate fi sancţionată penal pentru o faptă care nu era prevăzută de legea penală la data când a fost săvârşită”. Trebuie amintit că definirea legală a crimei împotriva umanității este introdusă în 2014.
În plus, Nicolicea accentuează că legea penală este aplicabilă doar în intervalul în care aceasta este în vigoare, iar, la vremea la care Iliescu este acuzat că ar fi comis crime împotriva umanității, în 1989, nu se poate vorbi despre această lege.
„L-au acuzat pe Ion Iliescu de crime împotriva umanității, articolul 439 din Noul Cod Penal... pentru că este o infracțiune care nu se prescrie. Ăștia s-au moșcăit atât de mult pe dosarul respectiv până când faptele din interior s-au prescris. Acum trag de o infracțiune inexistentă pentru a-și ascunde incompetența. Infracțiunea împotriva umanității a fost introdusă pe data de 28 februarie 2014, odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod Penal. În Vechiul Cod nu exista incriminată această chestiune. Nu poți sancționa o persoană decât dacă a comis o faptă din 2014 încoace”, a spus Nicolicea, miercuri, la Antena 3.