Dosarul în care fostul primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie, a primit o primă sentință nedefinitivă de 11 ani și 8 luni de închisoare pentru corupție se apropie de prescriere.
Având în vedere că ultimul act de corupție reținut în dosarul lui Marian Vanghelie este datat în 2014, iar termenul general de prescripție pentru infracțiunea de luare de mită este de 10 ani, este de așteptat ca acuzațiile să se prescrie în anul 2024.
„Chiar în prima parte a anului viitor”, au precizat pentru G4Media.ro surse judiciare.
Cum a ajuns dosarul lui Marian Vanghelie aproape de prescriere
Acestea sunt acuzațiile principale, constând în nouă infracțiuni de luare de mită, care au un termen general de prescripție de zece ani. Importanța acestor acuzații rezidă și în cuantumul mitei, care depășește suma de 30 de milioane de euro.
Celelalte acuzații aduse lui Marian Vanghelie, care includ nouă infracțiuni de abuz în serviciu și șapte infracțiuni de spălare de bani, ar fi deja prescrise. Având în vedere deciziile Curții Constituționale și Înaltei Curți de Casație și Justiție care au constatat că nu au existat clauze de întrerupere a prescripției speciale în perioada 2018 și 2022.
Cu alte cuvinte, în această perioadă, faptele penale s-au prescris mai repede.
Din momentul în care a fost trimis în judecată în iulie 2015, iar Marian Vanghelie a fost plasat în arest preventiv, dosarul a parcurs un lung drum. A avut peste 90 de termene doar în primă instanță, la Tribunalul București,.
Însă abia în mai 2021, după o lungă așteptare, s-a pronunțat o primă hotărâre. 11 ani și 8 luni de închisoare pentru corupție în cazul lui Marian Vanghelie.
Marian Vanghelie. Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC
Pe durata acestei perioade îndelungate de proces, dosarul a fost gestionat de patru magistrați. E vorba de Otilia Bomboș, Carmen Gohoreanu, Andrei Iugan și Cristina Maria Cristea, după cum susțin sursele. Cea din urmă este judecătoarea care a emis sentința de condamnare în luna mai a anului 2021.
Apelul la Curtea de Apel București a adus o nouă etapă în acest caz. Aceea în care dosarul a fost supus analizei a trei completuri de judecată diferite.
Primul complet a fost format din judecătorii Carmen Gohoreanu și Cătălin Toma Răileanu și al doilea din magistrații Andreea Ionescu și Cătălin Toma Răileanu. În final, cazul a fost încredințat judecătorilor Anastasia Gargale și Cătălin Toma Răileanu.
Un verdict trebuie pronunțat de un complet care a realizat cercetarea judecătorească
La data de 27 septembrie 2023, judecătorul Cătălin Toma Răileanu a fost transferat la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). În plus, detașarea judecătoarei Anastasia Gargale de la Tribunalul București la Curtea de Apel București a expirat. Asta deoarece CSM nu a decis prelungirea acesteia în aprilie 2023.
Ca urmare, la termenul din 3 octombrie 2023, ambii judecători din completul inițial (Gargale – Răileanu) au fost înlocuiți de un complet de permanență. Compus din judecătorii Alina Petronela Moșneagu și Cătălin Mircea Pavel.
Acest complet a decis să amâne procesul până la data de 31 octombrie, moment în care dosarul va fi repartizat unui complet de continuitate.
Surselor judiciare din cadrul G4Media.ro le-a fost clar că, în conformitate cu prevederile Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), un verdict trebuie pronunțat de către un complet care a efectuat direct cercetarea judiciară.
Prin urmare, ori de câte ori se schimbă componența completului de judecată, procesul trebuie să fie reînceput de la început. Inclusiv audierea inculpaților și a martorilor.
Această procedură trebuie să fie reluată în cazul actual. Dată fiind schimbarea ambilor judecători din completul de judecată, Gargale și Răileanu, prin mijloace administrative.
Totodată, acest lucru presupune noi termene și o extindere a perioadei până la posibila prescripție, care este stabilită pentru anul 2024.
Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC
Metoda prin care anumite dosare aplică politica de detașare
Judecătoarea Andrea Chiș, fost membru a CSM, a adus în atenție recent o metodă prin care unele procese sunt întârziate. Și anume, prin intermediul politicii de detașare a judecătorilor la CSM, urmată de numirea acestora în funcții de conducere în cadrul instanțelor.
Judecătorii sunt atrași de aceste funcții și de salariile mai mari oferite, ceea ce îi determină să accepte detașarea. În consecință, dosarele rămân în așteptare. Asta în timp ce avocații inculpaților solicită reluarea administrării probelor. Acest proces poate dura luni sau chiar ani de zile în unele cazuri, conform jurnalistului Burlă.
În dosarul lui Marian Vanghelie, au avut loc și alte evenimente neobișnuite. La Tribunalul București în anii 2018 și 2019, precum și la Curtea de Apel București în 2022 și 2023, instanța a solicitat informații de la Serviciul Român de Informații (SRI) cu privire la posibila contribuție a acestuia la obținerea probelor, în special interceptări telefonice și ambientale.
În cazul unui răspuns afirmativ, instanța era obligată să anuleze aceste probe, ca urmare a deciziei Curții Constituționale din 2016, care a restricționat colaborarea dintre DNA și SRI și a interzis ofițerilor de informații să asiste procurorii în obținerea de probe.