„Evenimentul zilei” analizează efectele economice ale intrării în vigoare, sau, dimpotrivă, ale respingerii noilor reglementări fiscale. Multă lume a fost surprinsă de gestul preşedintelui Klaus Iohannis, de a retrimite în Parlament, pentru reexaminare, Legea privind Codul Fiscal. Acesta a scris, în motivarea acestui gest, despre „o atitudine echilibrată și rațională, de natură a nu genera disfuncționalități care, ulterior, să necesite frecvente corectări de ordin legislativ”.
Preşedintele consideră că relaxarea fiscală propusă de guvern, fără creşterea colectării veniturilor şi cheltuieli bugetare sustenabile, poate conduce la acumularea de dezechilibre care vor afecta economia.
Actul normativ prevede reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 19%, începând din data de 1 ianuarie 2016.
De asemenea, potrivit noului Cod Fiscal, impozitul pe construcţii speciale va fi eliminat din 2016, iar cota unică de impozitare este prevăzut să scadă de la 16% la 14% de la 1 ianuarie 2019. „Evenimentul zilei” a analizat, cu ajutorul specialiștilor în economie, cele două posibile scenariicel al intrării în vigoare şi cel al respingerii Codului Fiscal-, și consecințele în plan economic.
DOSAR „CODUL FISCAL”. Ponta amenință cu asumarea răspunderii sau ordonanță de urgență
DOSAR „CODUL FISCAL”. Culisele respingerii Codului Fiscal de către Iohannis
Scenariul 1: Noul Cod Fiscal intră în vigoare
Economia va avea de câștigat datorită scăderilor de taxe, iar reducerea TVA va stimula creşterea consumului, intensificarea comerţului şi a producţiei de bunuri. În plus, un TVA mai mic va fi mai puţin tentant pentru evazionişti. Drept urmare, vom asista la crearea de noi locuri de muncă, iar şomajul va scădea, odată cu tensiunile sociale, consideră Cristian Pârvan, președinte al Patronatului Serviciilor Private din România.
„TVA la 24%, accizele, taxa pe stâlp, toate acestea au apărut sau au crescut peste noapte şi nu s-a întrebat nimeni cât de bune sunt aceste măsuri. Acum, când se încearcă corectarea agresiunilor făcute asupra mediului de afaceri în ultimii ani, care au dus la pierderea a circa 600.000 de locuri de muncă în perioada 2009-2013, apar tot felul de specialiști care vorbesc după manuale de economie ce nu mai sunt valabile în realitatea secolului XXI”, consideră Pârvan. Acesta susţine că problema găurilor din buget, care ar apărea odată cu scăderile de taxe, reprezintă doar o problemă teoretică, fără aplicare în realitate. Gura de oxigen de care ar beneficia companiile, crearea de locuri de muncă şi un ANAF mai eficient în zona marii evaziuni fiscale ar compensa cu uşurinţă potenţialele găuri, consideră Pârvan. Totodată, problema deficitului bugetar este legată mai mult de cheltuielile guvernului, nu de scăderile de taxe, consideră economistul Florin Cîţu.
„Supraîncălzirea economiei este o problemă falsă, atât timp cât inflaţia este foarte scăzută, iar politica monetară dusă de BNR poate compensa cu uşurinţă efectele politicii fiscale”, a declarat Cîţu pentru EVZ. Acesta atrage atenţia că, în trecut, problemele au fost create de creşterea nesustenabilă a cheltuielilor bugetare, nu de scăderile de taxe.
Scenariul 2: Scăderile de taxe nu devin realitate
Păstrarea vechiului Cod Fiscal va accentua starea de nemulțumire a mediului de afaceri și va reprezenta, probabil, o frână în calea unui consum care rămâne anemic.
Oamenii de afaceri au cerut, în repetate rânduri, un sistem fiscal mai lejer, care să le permită să aibă mai mulţi bani pentru investiţii. La capitolul părţi pozitive, în cazul păstrării vechiului Cod Fiscal, putem aminti păstrarea unei relaţii bune cu FMI şi Comisia Europeană, entităţi care nu şi-au dat acordul pentru aceste măsuri de relaxare fiscală din cauza temerilor legate de creșterea accelerată a deficitului bugetar, estimat să ajungă la 3% în 2016, față de 1,5% în acest an. Adoptarea Codului vine în contradicţie chiar cu documentele oficiale de politică economică, cu Strategia Fiscal bugetară şi programul de convergenţă.
Unii economiști se întreabă dacă reducerea taxelor nu este prea agresivă, iar intrarea în vigoare a noului Cod ar fi prea greu de susţinut pentru un guvern care încă se luptă cu o evaziune fiscală mare şi se chinuie să crească baza de impozitare.
Consiliul Fiscal avertizează că guvernul nu are încă instrumentele de compensare a reducerii agresive a TVA cu cinci puncte procentuale. Adrian Vasilescu, consultant de Strategie la BNR, consideră că semnalele de alarmă conform cărora noile reglementări fiscale antrenează deviaţii permanente şi de proporţii de la obiectivele din tratatele europene trebuie luate în seamă.
Practic, guvernanţii vor avea o mare dilemă: vor trebui să-i convingă pe creditorii internaţionali că reducerile de taxe nu vor însemna bani mai puțini pentru buget şi, implicit, un deficit mai mare care va trebui acoperit tot din împrumuturi. Fără un acord din partea acestora, României îi va fi tot mai greu să se finanţeze la costuri scăzute de pe pieţele externe, iar credibilitatea ţării ar putea avea de suferit în cazul dublării deficitului bugetar în 2016.
Noi cheltuieli așteaptă promulgarea
În acest moment, mai multe acte normative, care ar avea un impact semnificativ asupra cheltuielilor bugetare, se află la promulgare la președintele Klaus Iohannis.
DOSAR „CODUL FISCAL”. Ponta amenință cu asumarea răspunderii sau ordonanță de urgență
DOSAR „CODUL FISCAL”. Culisele respingerii Codului Fiscal de către Iohannis
Avalanșă de pensii speciale
Cel mai important dintre acestea este cel privind pensiile speciale ale militarilor, care a fost votată inclusiv de PNL. În expunerea de motive, Guvernul Ponta, care a inițiat acest proiect, nu arată, însă, care va fi impactul bugetar. Potrivit actului normativ, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este „media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie”. Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special.
Alte două proiecte care așteaptă semnătura șefului statului sunt cele referitoare la pensiile diplomaților și ale funcționarilor parlamentari. Funcționarii parlamentari ar urma să primească pensii speciale, în cuantum de 80% din media veniturilor salariale brute din ultimele 12 luni.
Legile privind pensiile speciale vor majora cheltuielile la buget, iar amnistia fiscală va reduce veniturile.
Potrivit noilor propunerii legislative, diplomații ar putea primi o pensie de serviciu de 80% din media veniturilor salariale nete din ultimele 12 luni de activitate. Vor beneficia de această pensie toți cei care au activat minimum 18 ani în diplomație sau în comerțul exterior.
Amnistia anulează datorii la buget
Tot la promulgare se află și Legea amnistiei fiscale. Aceasta anulează obligaţiile fiscale rezultate în urma reîncadrării veniturilor din activităţi independente (PFA/PFI) şi în cazul reconsiderării unor venituri deductibile (diurnele şoferilor de transport internaţional sau ale veniturilor celor recrutaţi de agenţi de muncă temporară) ca activităţi dependente, obligaţii apărute până la 1 iunie 2015 şi neachitate (inclusiv diferenţele de TVA aferentă veniturilor realizate din drepturi de proprietate intelectuală). Guvernul nu a estimat despre ce sume este vorba. (Mircea Marian)
„Ce avantaj poate avea PNL?”
Fostul ministru de Finanțe Ionuț Popescu (foto) s-a întrebat, pe Facebook, ce avantaj are PNL dacă îl susține pe Iohannis. „Ce avantaj poate avea PNL susținându-l pe Iohannis în chestiunea Codului fiscal?”, a scris Popescu. El mai arată că, în România, nu se poate estima care va fi nivelul conformării voluntare în cazul reducerii taxelor. „Într-o economie cum e a noastră, cu evaziune încă semnificativă, nu există un model matematic riguros cu care să poți calcula (...) numărul celor care vor prefera, după reducerea taxelor, să plătească și să doarmă liniștiți”, a arătat Popescu.
FOTO: Ionuț Popescu
„Ponta își face partid”
Sociologul Sebastian Lăzăroiu (foto) a apreciat că reacțiile lui Ponta, după respingerea Codului Fiscal, sunt de tip „Syriza”, iar actualul premier se pregătește să își facă un nou partid, cu un discurs naționalist. „Nimic mai potrivit decât discursul naționalist, xenofob, anti-occidental, anti-globalizare. Iohannis este reprezentantul coloniștilor nemți în România, el, Ponta, e românul verde, creștin ortodox, haiducul care se luptă cu marii stăpânitori ai lumii, spre binele și propășirea urmașilor dacilor”, a arătat Lăzăroiu. El amintește de faptul că majoritatea românilor au simpatizat cu premierul Greciei, Alexis Tsipras.
FOTO: Sebastian Lăzăroiu
DOSAR „CODUL FISCAL”. Ponta amenință cu asumarea răspunderii sau ordonanță de urgență
DOSAR „CODUL FISCAL”. Culisele respingerii Codului Fiscal de către Iohannis