Evenimentul Zilei > Actualitate > DOPAJUL, plaga sportului mondial. Scandalurile care au aruncat în aer imaginea unor mari personalități din fotbal, atletism și ciclism. „La 28 de ani îi crescuseră mâinile și a trebuit să-și schimbe mănușile!”
DOPAJUL, plaga sportului mondial. Scandalurile care au aruncat în aer imaginea unor mari personalități din fotbal, atletism și ciclism. „La 28 de ani îi crescuseră mâinile și a trebuit să-și schimbe mănușile!”

DOPAJUL, plaga sportului mondial. Scandalurile care au aruncat în aer imaginea unor mari personalități din fotbal, atletism și ciclism. „La 28 de ani îi crescuseră mâinile și a trebuit să-și schimbe mănușile!”

Problema dopajului a revenit în actualitate, odată cu scandalul declanșat în jurul Mariei Șarapova. Depistată pozitiv, rusoaica ar putea fi suspendată pentru cosnum de meldonium. În ultimele două zile, două românce, Mirela Lavric și Eva Tofalvi au căzut și ele testele antidoping. Sportul mondial a consemnat de-a lungul timpului cazuri incredibile de dopaj, în care au fost implicați sportivi „grei”. Un antrenor din fotbal a semnalat problema trișorilor, în 1998, și a fost exilat. „Unii își schimbă fizionomia complet. Masa lor musculară crește incredibil. La 28 de ani, unui portar îi crescuseră mâinile și a trebuit să-și schimbe mănușile”, spunea tehnicianul.

Discuția despre dopaj a revenit în atenția publicului, în ultima vreme. Mai întâi, rusoaica Maria Șarapova a căzut testele antidoping și a fost depistată pozitiv, după Australian Open. Tenismena a recunoscut că a consumat meldonium, dar s-a apărat, afirmând că substanța era pe lista celor admise. În ultimele două zile, sportul românesc a primit două lovituri dure. Atleta Mirela Lavric și biatlonista Eva Tofalvi au fost și ele prinse dopate, tot cu meldonium.

Discuțiile despre dopaj sunt vechi și constant cad capetele unor mari sportivi care consumă substanțe interzise, fie cu bună știință, fie mergând pe mâna medicilor. Reprezentativ este cazul gimnastei Andreea Răducan, care a câștigat medalia de aur la individual compus, la Jocurile Olimpice de la Sydney, din 2000. Pentru că tratase o ușoară durere de cap cu Nurofen, românca a pierdut titlul, în urma unui scandal uriaș, care a indignat o țară întreagă.

În 2010, Adrian Mutu, legitimat la Fiorentina, la acea vreme, a fost depistat pozitiv cu sibutramină. „Briliantul” a explicat că folosea pastile pentru slăbit, pe care le primise de la mama lui. Explicația a fost „subțire”, ținând cont că un sportiv profesionist nu poate consuma niciun medicament fără să întrebe medicul. Mutu a fost suspendat 9 luni, și asta după ce în 2004 mai primise 7 luni pentru consum de cocaină.

Cehul Zdenek Zeman a stârnit o furtună în fotbalul italian, în 1998, atunci când a vorbit deschis despre dopajul practicat de clubul Juventus Torino. Piemontezii dominau fotbalul din Serie A și evoluaseră în trei finale de Liga Campionilor: 1996, 1997 și 1998. Zeman, tehnician la AS Roma în acea vreme, i-a arătat cu degetul pe piemontezi, acuzând că folosesc creatină, o substanță care mărește masa musculară. „Parcă ar practica alt sport. Este uimitor cum le crește masa musculară”, spunea Zeman. Procurorii italieni au deschis o anchetă, dar niciun jucător de la Juve n-a fost suspendat. Zeman a devenit un proscris al fotbalului italian, și mai lucrat în „Cizmă” doar la echipe de pluton: Avellino, Lecce, Brescia sau Cagliari. În urmă cu trei ani, Zeman a vorbit din nou despre dopaj, remarcând că mulți doctori care lucrează în fotbal provin din ciclism, sportul cel mai afectat de această plagă. „Nu puteam să nu remarc că mulți medici din fotbal vin din ciclism. De acolo de unde mulți sportivi au fost suspendați pentru dopaj. Unii fotbaliști se schimbă incredibil fizic. Masa lor musculară crește uluitor în câteva luni. La 28 de ani, unui portar îi crescuseră mâinile și a trebuit să-și schimbe mănușile! Toți cei care apelează la astfel de practici ar trebui eliminați din sport”, spunea Zeman.

Săptămâna trecută, un Ulf Karlsson, antrenor suedez de atletism, redeschis discuția dopajului din fotbal și a dat ca exemplu clubul Juventus Torino, la care a evoluat și Zlatan Ibrahimovici, conaționalul său. „Zlatan a luat în plus 10 kg în 6 luni pe când juca la Juventus. Cred că era dopat, asta e părerea mea. Este imposibil să faci 10 kg de muşchi într-un timp atât de scurt. Cred că asta era cultura clubului la acel moment. Şi Albin Ekdal a pus 8 kg în plus la acelaşi club. Au avut un doctor care apoi a fost suspendat 22 de luni. Nu îl acuz cu nimic pe Zlatan personal. Eu spun doar ce făcea Juventus și l-am nominalizat pe Ibrahimovici pentru că e un nume mare. Că e vorba de el sau de altul, nu contează, el a fost dat doar ca exemplu.”

Cel mai sonor caz de dopaj din fotbal este cel al lui Diego Armando Maradona, suspendat în timpul Campionatului Mondial din SUA 1994, pentru consum de efedrină.

Însă, sportivul care a desăvârșit arta trișatului în sport a fost americanul Lance Armstrong. Ciclistul a pierdut toate cele șapte titluri câștigate în Turul Franței, după ce a s-a dovedit că se dopase fără scrupule cu eritropoietin, o substanță care mărește capacitatea de efort sporind numărul de globule roșii din sânge.

Un clasic al dopajului va rămâne atletul Ben Johnson, cel care la JO de la Seul, în 1988, a alergat suta de metri în 9 secunde și 79 de sutimi, stabilind un record mondial. Gloria canadianului a fost de scurtă durată, pentru că n-a trecut testele antidoping, care au dovedit că utiliza steroizi.