Donald Tusk: migranţii sunt arma cu care Europa este lovită de vecinii săi. Şeful Consiliului European o critică pe Merkel

Donald Tusk: migranţii sunt arma cu care Europa este lovită de vecinii săi. Şeful Consiliului European o critică pe Merkel

Unele state din vecinătatea Uniunii Europene folosesc refugiaţii ca pe o armă într-un război hibrid pe care l-au pornit împotriva blocului comunitar cu scopul de a obţine favoruri din partea acestuia, susţine preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care a criticat totodată decizia cancelarului Angela Merkel de a deschide graniţele Germaniei pentru solicitanţii de azil sirieni.

Aceste comentarii neaşteptate au fost făcute de Tusk după anunţarea unui acord între Uniunea Europeană şi Turcia, ce prevede sporirea asistenţei financiare acordate Ankarei şi preluarea de către UE a unor refugiaţi din Turcia, guvernul turc angajându-se în schimb să deschidă şase noi tabere de refugiaţi.

Acordul nu indică numărul refugiaţilor care ar urma să fie preluaţi din Turcia, menţionând doar că statele UE vor susţine ”programele şi schemele de reinstalare” pentru aceşti noi refugiaţi, dar surse neprecizate citate de The Telegraph vorbesc despre circa o jumătate de milion de persoane, relatează Agerpres.

Ne puteți urmări și pe Google News

Totuşi, unele surse afirmă că remarcile lui Tusk nu au fost o aluzie la Turcia, ci o referire la actuali sau foşti lideri din regiune, cum a fost cazul fostului preşedinte libian Muammar Gaddafi, care a ameninţat UE că, dacă nu îi acordă ajutoare financiare, va lăsa imigranţii ilegali din Africa să pătrundă în Europa, astfel că acest continent va deveni negru. De altfel, acum Libia chiar este ruta principală folosită de imigranţii africani pentru a ajunge în Europa, ei trecând prin această ţară, unde domneşte haosul şi unde nu există o autoritatea statală, şi traversează apoi Marea Mediterană cu ajutorul ambarcaţiunilor puse la dispoziţie de traficanţi.

Dar chiar dacă declaraţia preşedintelui Consiliului European nu vizează Turcia, la Bruxelles se constată tot mai multă frustrare după încheierea vizitei preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, întrucât acesta a refuzat să garanteze securizarea frontierelor maritime ale ţării sale cu Grecia, deşi liderii europeni sunt convinşi că guvernul de la Ankara ar putea să se achite cu uşurinţă de o asemenea sarcină. Conform ultimelor date, de la începutul anului peste 310.000 de refugiaţi arabi şi asiatici au ajuns în Grecia după ce au traversat Marea Egee venind dinspre Turcia, în timp ce autorităţile turce au împiedicat doar vreo câteva zeci de mii de refugiaţi să pătrundă în spaţiul comunitar.

Potrivit The Telegraph, Donald Tusk a afirmat în faţa europarlamentarilor că “mulţi dintre vecinii noştri privesc cu satisfacţie la problemele noastre şi vor să obţină favoruri în schimbul opririi valului de refugiaţi”. Pentru noi, refugiaţii sunt oameni care chiar au nevoie de ajutor, dar în jurul nostru există şi forţe pentru care valul de refugiaţi este doar o afacere murdară ori un pretext de târguială politică ieftină, a explicat el.

Prin urmare, “treptat devenim martorii naşterii unei noi forme de presiune politică, iar unii vorbesc chiar despre un nou tip de război hibrid, în care valurile migratorii devin un instrument, o armă împotriva vecinilor. Acest lucru necesită din partea noastră o deosebită sensibilitate şi responsabilitate”, a avertizat preşedintele Consiliului European.

Pe de altă parte, el a criticat-o şi pe Angela Merkel pentru decizia acesteia de a permite sirienilor să ceară azil în Germania, deşi în drumul lor către această ţară au mai traversat şi alte state ale blocului comunitar. Politica de “bun venit” ('Wilkommen Politik') promovată de Germania este un magnet pentru milioane de afgani şi pakistanezi, a fost un “frumos gest moral”, dar Angela Merkel se află acum în faţa unui “examen al responsabilităţii pentru protejarea comunităţii politice a Europei şi a frontierelor sale externe”, a indicat Donald Tusk.

Preşedintele Consiliului European a insistat mai departe pe această ultimă idee, atenţionând că, dacă frontierele externe ale UE nu vor fi securizate, spaţiul de liberă circulaţie Schengen se va prăbuşi, iar teama ce se va amplifica în rândul populaţiei europene va favoriza ascensiunea partidelor radicale.

Donald Franciszek Tusk, în vârstă de 58 de ani, este un important politician polonez, care s-a aflat în fruntea guvernului din ţara sa din 16 noiembrie 2007 până în 22 septembrie 2014.

La 30 august 2014 a fost desemnat în funcţia de preşedinte al Consiliului European, în urma unei întâlniri a şefilor de guvern şi de stat din Uniunea Europeană.

Cancelara Angela Merkel a salutat alegerea lui, descriindu-l drept „pasional, determinat şi persuasiv”.

Provenit din Mişcarea Solidaritatea, care a înlăturat sistemul comunist de la putere în Polonia în 1989, Donald Tusk, istoric de profesie, şi-a clădit imaginea unui om eficient în jocul politic, capabil să întoarcă în avantajul său situaţiile cele mai delicate. Bun orator, el foloseşte un limbaj moderat, cu o dorinţă evidentă de a-şi seduce auditoriul. Dar ştie de asemenea să dea dovadă de fermitate în faţa interlocutorilor săi, în special a celor europeni.

Premierul polonez a promovat întotdeauna consolidarea instituţiilor europene. El a legat adoptarea monedei euro de către Polonia de o reglementare durabilă a crizei economice.

Donald Tusk a preluat în 2007 puterea de la fraţii gemeni conservatori Kaczynski, devenind prim-ministru în urma unor alegeri legislative anticipate. El a fost primul şef de Guvern polonez după căderea comunismului în 1989 care a fost reconfirmat în funcţie pentru un al doilea mandat, în urmă cu trei ani.

Încă din tinereţe, el este un liberal convins care crede că Polonia are nevoie de o intervenţie redusă a statului şi de mai mulţi antreprenori. Dar în timpul crizei, el şi-a modificat unele puncte de vedere, admiţând că situaţia obligă uneori statul să intervină.

Opozant al regimului când Polonia era încă sub comunism, el a înfiinţat atunci o vopsitorie. Era la vremea aceea o raritate, într-o economie de stat.

"Vopsind tot felul de clădiri industriale, şeminee şi poduri, el a învăţat economia de piaţă şi regulile funcţionării ei", a explicat vechiul său prieten Jerzy Borowczak.

"Era o muncă grea, uneori de 16 ore pe zi, sub un soare puternic, pentru a onora o comandă în întârziere", a subliniat acest fost responsabil al sindicatului Solidaritatea din Gdansk.

După căderea regimului comunist, Donald Tusk a fondat, împreună cu mai mulţi prieteni din Gdansk, prima mişcare liberală din Polonia. În 2001, el a fost unul dintre principalii fondatori ai Platformei Civice (PO), pe care o conduce.

El afirmă că îi admiră pe fostul preşedinte american Ronald Reagan şi pe fostul premier britanic Margaret Thatcher. În Polonia, a fost un apropiat al lui Lech Walesa, o personalitate a luptei anticomuniste, care îl susţine acum. Fiul acestuia, Jaroslaw Walesa, este în prezent deputat din partea PO.

El vorbeşte limba germană, dar engleza sa cam lasă de dorit, potrivit unor surse din anturajului său.

Căsătorit cu Malgorzata, de profesie istoric, Donald Tusk este pasionat de fotbal, are o fiică, moderatoare a unui blog de modă, şi un fiu specializat în relaţii publice.