La Direcția Anticorupție au fost două dosare, unul, care îl vizează pe fostul primar al al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, altul, la Secţia Militară din DNA, în cazul celor doi ofiţeri ISU. Kovesi a mai precizat că ambele dosare au trecut de procedura Camerei Preliminare, s-au respins toate excepţiile şi cerererile şi a început judecarea proceselor.

„În cursul judecăţii o parte dintre dosare au fost deja reunite (dosarul patronilor de la clubul Colectiv, anchetat de Parchetul General a fost unit cu dosarul în care este judecat Piedone- n.red.) şi modul în care va de curge cercetarea judecătorescă ţine de judector. Să nu uităm că este un dosar în care sunt foarte multe părţi civile implicate şi potrivit legii ele trebuie citate şi au dreptul să participe la proces, sunt mulţi incupaţi. Nu se poate soluţiona într-o lună, sau două luni de zile un astfel de dosar”, a explicat, vineri, Laura Codruţa Kovesi.

Patron Colectiv: Adevărul nu se va ști niciodată Costin Mincu, unul dintre patronii clubului Colectiv, spunea recent că, dacă lucrurile se opresc cumva în stadiul în care s-a ajuns după doi ani, nu se va şti niciodată adevărul. „De doi ani de zile toată lumea vorbeşte de 400 de oameni (prezenți în club când a izbucnit focul – n.red.). În expertiza Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, în urma vizionărilor imaginilor de pe camerele de supraveghere, se constată un număr între 270 şi 290. Cred că am partea mea de responsabilitate în toată tragedia asta. Şi mai cred că dacă lucrurile se opresc cumva în stadiul ăsta în care s-a ajuns după doi ani, nu se va şti niciodată adevărul”, a declarat Costin Mincu pentru Cancan.

Uite raportul, nu e raportul

Tot săptămâna trecută, ministrul Sănătăţii din guvernul tehnocrat, Vlad Voiculescu, a anunțat că a lăsat, înregistrat la minister, la începutul anului, un raport despre erorile şi proasta mobilizare a autorităţilor din seara tragediei. Imediat, ministerul Sănătății a ripostat, precizând că în instituție nu există niciun raport elaborat la începutul anului 2017 pe tema intervenției autorităților sanitare în cazul incendiului.

Însă, în presă au apărut concluziile raportului „dispărut”, care sunt extrem de grave: autorităţile române au refuzat transferul în străinătate pentru victime, iar acest lucru a fost posibil doar la presiunea publicului. În plus, infecţiile nosocomiale ale pacienţilor nu apar în fişele medicale, ele nu au fost raportate în spitalele din România, ci au fost descoperite de medicii din străinătate. Şi acestea sunt doar două nereguli.

România avea în 2015 doar 10 paturi disponibile pentru pacienți cu arsuri grave, în condițiile în care după incendiul de la Colectiv au fost zeci de astfel de cazuri.

Planul Alb, doar pe hârtie

„Lipsa Planului Alb – breșă majoră de siguranță a bolnavilor. Au fost spitale care au anunțat că au declanșat Planul Alb, dar la nivelul Direcției de Sănătate Publică nu există o coordonare a acestora. Planul ar fi presupus existența unui cadru medical care să asigure eliberarea rapidă de paturi de terapie intensivă. Realocarea urgențelor către alte spitale care nu erau implicate în îngrijirea răniților – lucru care nu s-a întâmplat. Mobilizarea masivă a cadrelor medicale a fost în mare parte spontană și mai puțin datorită unui plan anterior de mobilizare cunoscut cadrelor medicale și exersat prin simulări. Comunicarea s-a făcut haotic, necontrolat, atât la nivel central, cât și la nivel de spitale”, se arată în raport, potrivit Digi 24.

Lipsa zonei de izolare protectivă

Pe de altă parte, niciun spital din țară nu îndeplinea condițiile pentru internarea marilor arși, deoarece nu exista o zonă de izolare protectivă pentru pacienții cu arsuri. În raport mai stă scris: „Problemă majoră, lipsa zonei de izolare protectivă pentru pacientul cu arsuri, deja cu risc de infecții. Lipsa sistemelor de climatizare conforme cu nevoile marelui ars. În foile de observație ale pacienților nu sunt buletine de gazometrie sanguină, nu se poate aprecia câți dintre pacienți au avut intoxicație cu fum și arsuri ale căilor respiratorii. Nu a fost monitorizat sistematic nivelul de monoxid de carbon în primele ore după internare. Majoritatea celor decedați la club au avut concentrații ridicate de cianuri”.

Ipoteza unui atentat

Jurnalistul Mirel Curea arăta, în Evenimentul zilei, la doar câteva zile de la evenimentul dramatic, înainte de demisia premierului Victor Ponta și desemnarea ca șef al Executivului a lui Dacian Cioloș, că există multe indicii care împing raționamentul lucid către ipoteza unui atentat cu un scop precis, parte a unui scenariu complex. Mirel Curea scria la acea vreme: „Un principiu mai puțin cunoscut spune că, atunci când consecințele unui eveniment oricât de grav, care părea la început să fie sub semnul întâmplării, sunt deosebit de importante pentru un scenariu aflat în desfășurare, evenimentul este parte din scenariu și nu este de natură aleatoare. Pentru că Scenariul „Guvernul Lui” (guvernul președintelui Iohannis – n.red.) este în desfășurare de la începutul anului 2015, eu m-aș întoarce la ceea ce s-a întâmplat cu adevărat la Clubul Colectiv. Când o întâmplare serveşte perfect unui scop propus anterior evenimentului, întâmplarea nu mai este întâmplare, ci determinare!”.

Kievizarea Bucureștiului

Apoi, Mirel Curea preciza: Șefii serviciilor de informații au cooperat din plin la scenariu, prin escaladarea dirijată a emoţiilor care au scos lumea în stradă, după care i-au strecurat lui Victor Ponta informaţia că Bucureştii s-ar putea transforma într-un Kiev. Normal, omul şi-a dat demisia. Victor Ponta nu este Bashar al-Assad! După guvernul Ponta, orice variantă ar veni va fi una perfect controlabilă, oricât de tehnocraţi sau politruci vor fi cei care vor alcătui guvernul, ei vor forma „Guvernul Lui”. 

Experții nu exclud existența unor substanțe care să fi întețit foculul

„Peste cele arătate atunci, la cald, aveau să se adauge noi elemente care să confirme suspiciunile avute. Expertiza realizată la solicitarea Parchetului General a fost cum nu se poate mai clară în acest sens. După cum cotidianul nostru a prezentat imediat după redactarea lui, raportul de expertiză a concluzionat clar că „în urma simulărilor efectuate de experți pe machete la scară, în condiții similare celor din Club, nu s-a reușit reproducerea unor aspecte fundamentale în privința înțelegerii și elucidării a ceea ce s-a întâmplat, cu adevărat. Nu s-a reușit reconstituirea inițierii incendiului, nici a vitezei de propagare, nici a intensității acestuia și nici a efectelor sale. Practic, oricât de fidel s-ar fi străduit experții să respecte condițiile producerii tragediei, și au făcut-o foarte fidel, folosind aceleași materiale și reproducând aceleași condiții, nu au obținut aceeași dezvoltare și aceleași efecte. Mai mult, folosind la simulare aceleași materiale care au ars în Club, nu au obținut aceiași compuși de ardere cu cei care au rezultat în urma evenimentului real. Astfel, experții nu exclud posibilitatea ca în Club să fi existat și o altă substanță, una sau mai multe, care să fi generat o viteză extraordinară de extindere a focului, precum și compușii de ardere rezultați”, scria Mirel Curea, în septembrie anul trecut.

Concluziile a două autorități

În martie 2016, Institutul Național de Expertize Criminalistice a înaintat Secției de Urmărire Penală și Criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Raportul expertizei tehnice privind evenimentul petrecut în ziua de 30. 10. 2015 la Clubul Colectiv. Acest Raport conține concluziile la care au ajuns două autorități de necontestat în materie, Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă (INCD-INSEMEX, Petroșani) și concluziile celor de la Departamentul de Chimie Organică „Costin Nenițescu”, din cadrul Universității Politehnice București, Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor. În concluzie, deși au folosit aceleași materiale și au reprodus în mai multe runde, la scară, condițiile în care s-a produs evenimentul, experții nu au reușit reproducerea caracteristicilor de inițiere, propagare, intensitate și viteză ale incendiului din Clubul Colectiv, nu au reușit să obțină aceiași compuși chimici de ardere și nu exclud ca în Club să mai fi existat o substanță chimică care să explice atât viteza uriașă de propagare, de cinci ori mai mare decât cea obținută la simulări, cât și compușii de ardere rezultați, alții decât cei obținuți la simulări.

Istoria a doi ani de tergiversări

Peste 60 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma tragicului eveniment din 30 octombrie 2015, după ce la clubul bucureştean Colectiv, din str. Tăbăcarilor nr. 7, sectorul 4, a izbucnit un incendiu. În club, trupa Goodbye to Gravity susţinea un concert de lansare a unui nou album. Incendiul izbucnit din cauza unor artificii aprinse în timpul concertului s-a extins rapid. În cursul nopţii de 30 spre 31 octombrie 2015, Ministerul Afacerilor Interne anunţa că 27 de persoane au murit şi 162 de persoane au fost spitalizate. Dintre persoanele rănite, 34 au fost transferate la clinici medicale din Austria, Belgia, Olanda, Germania, Marea Britanie, Norvegia, Israel şi Elveţia. În următoarele două luni, numărul persoanelor decedate a ajuns la 63, iar, în 14 martie 2016. la 64.

Ancheta

A fost declanşată o anchetă în urma căreia cei trei patroni de la clubul Colectiv, Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, au fost trimişi în judecată, la 28 aprilie 2016, fiind acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată Daniela Niţă, patroana firmei de artificii SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, Cristian Niţă (director) şi Viorel Zaharia (pirotehnist). Au mai fost deferite justiţiei persoanele juridice SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL. În rechizitoriul care a însoţit dosarul de trimitere în judecată a patronilor, procurorii arată că patronii clubului Colectiv „au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului”.

Instrucțiuni în bulgară

Daniela Niţă, patroana firmei de artificii, a fost acuzată că a procurat produse pirotehnice „fântână de scenă”, neînsoţite de fişe tehnice, care, în conformitate cu instrucţiunile de utilizare redate în limba bulgară pe eticheta fiecărui produs, dar netraduse, trebuie utilizate numai în spaţiu deschis şi amplasate în poziţie verticală, pe un suport stabil şi plat şi, în aceste condiţii, fără efectuarea vreunui minim instructaj privind modul de folosire al produselor pirotehnice şi fără un instructaj privind noul loc de muncă (incinta clubului Colectiv), se mai arăta în rechizitoriu.

Piedone, abuz în serviciu

Fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu- Piedone a fost trimis în judecată, la 5 mai 2016, fiind acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, provocând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale sectorului 4 al municipiului Bucureşti. Au mai fost deferite justiţiei alte trei persoane din cadrul Primăriei sectorului 4. La 27 iulie 2016, Marian Moise, unul dintre cei doi pirotehnişti (alături de Viorel Zaharia) care au montat artificiile în clubul Colectiv, a fost pus sub control judiciar de procurorii Parchetului General, fiind acuzat că nu a luat toate măsurile de prevenire a unui incendiu, deşi avea pregătire de specialitate şi avizele necesare, dând dovadă de „gravă neglijenţă”. Tribunalul Bucureşti a respins, la 14 octombrie 2016, toate cererile şi excepţiile invocate de fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, instanţa dispunând începerea judecării pe fond în dosarul Colectiv. De asemenea, instanţa a constat legalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii DNA. La 28 octombrie 2016, procurorii militari din DNA au dispus trimiterea în judecată, în dosarul Colectiv, a Antoninei Radu şi a lui George Petrică Matei, la data faptelor ofiţeri-inspectori de prevenire cu gradul de căpitan în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti – Ilfov. Ei sunt acuzaţi de DNA de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, şi uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

Demisia Guvernului Ponta

Ca urmare a tragediei de la Colectiv, la 3 noiembrie 2015, câteva mii de manifestanţi în Bucureşti şi alte câteva sute în ţară au cerut demisia premierului Victor Ponta, a vicepremierului Gabriel Oprea şi a primarului sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone. Guvernul Ponta a demisionat la 4 noiembrie 2015, premierul Victor Ponta declarând că are obligaţia „să constate supărarea legitimă din cadrul societăţii”. „Nu cred că este corect să las responsabilitatea celor care au fost în teren. Sunt gata să fac eu acest gest şi-mi depun mandatul de prim-ministru (…). Sper ca depunerea mandatului meu şi al Guvernului să satisfacă aşteptările celor care au protestat”, a precizat premierul Victor Ponta. Tot la 4 noiembrie 2015 şi-a anunţat demisia şi primarul sectorului 4, Cristian Popesu Piedone.

„Asociaţia Colectiv GTG 3010”

La cinci luni de la producerea tragediei, victimele au anunţat, la 28 martie 2016, înfiinţarea „Asociaţiei Colectiv GTG 3010”. Asociaţia are şapte membri fondatori şi este condusă de Eugen Iancu.

În octombrie 2016, a avut loc evenimentul caritabil #3010 Festival, organizat în beneficiul victimelor din clubul Colectiv, care a adus donaţii în valoare de 56.530 de lei, obţinuţi prin vânzarea biletelor, suma urmând să fie utilizată pentru decontarea tratamentelor medicale necesare răniţilor, fie prin decontarea facturilor medicale, fie prin plata serviciilor specifice, direct către unitatea spitalicească. La acel moment, aproximativ 100 dintre răniţii din Colectiv aveau nevoie de tratamente şi intervenţii medicale.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, la 21 martie 2017, OUG nr. 74/2016 prin care s-a stabilit prelungirea cu doi ani a posibilităţii decontării tratamentelor victimelor tragediei din clubul Colectiv, care beneficiază de îngrijire medicală în străinătate. La 11 aprilie 2017, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind aprobarea OUG nr. 74/2016.

Te-ar putea interesa și: