Editura Evenimentul si Capital

Document oficial al Inspecției Judiciare, care aruncă în aer DNA. Raport devastator despre urmărirea ilegală a 3.000 de magistrați

Autor: | | 6 Comentarii | 18776 Vizualizari

Un raport de control al Inspecției Judiciare, care a început să fi e publicat de Lumea Justiției, scoate în evidență modul abuziv în care structurile DNA au anchetat și monitorizat aproape 3000 de procurori și judecători. Delegările pe ascultări erau emise în alb. Au existat magistrați interceptați concomitent sub două mandate. Revoltător, s-a constatat că mandatele pentru magistrați erau aprobate „în proporție covârșitoare” doar de către anumiți judecători.

Raportul, este întocmit de inspectorii Direcției de Inspecție pentru procurori a Inspecției Judiciare asupra modului în care, în perioada 1 ianuarie 2014-30 iulie 2018, deci până la plecarea Laurei Kovesi, au fost urmăriți și puși sub filaj și interceptare aproape 3000 procurori și judecători. Mai exact, 2807 magistrați, față de care s-au deschis 2902 de dosare, o bună parte dintre cauze constituindu-se că urmare a sesizării din oficiu a procurorilor DNA.

Astfel, sunt scoase în evi dență abuzurile unor procurori DNA, modalitatea în care puneau presiune pe judecătorii din anumite dosare, atât cauze civile, cât și penale, în timp ce acestea se aflau în soluționare De asemenea, se vorbește despre cum se făceau interceptările pe ani de zile, uneori în lipsa mandatelor și prin delegări în alb și despre cum, în unele situații, soluțiile nu se comunicau magistraților vizați.

Practic, jumătate dintre magistrații țării au fost ținuți sub control atent de către procurorii DNA, care nu în puține rânduri se urmăreau și unul pe celălalt. Concluziile raportului de control efectuat de inspectoarele Mihaela Hitruc, Andreea Cristina Mînă și Adriana Liliana Dobrică vorbesc despre cifrele concrete, despre modul de repartizare în DNA a dosarelor cu magistrați și menționează parchetele și instanțele unde activau cei aflați sub monitorizarea DNA.

Autorizații de interceptare

Raportul arată și felul cum judecătorii și procurorii erau supravegheați în baza a două măsuri de supraveghere tehnică a căror durată curgea în paralel vizând aceleași acuzații. Dar, mai ales, arată cum se emiteau autorizații de interceptare pentru anumiți procurori și judecători, fără să existe în dosare vreo ordonanță de începere a urmăririi penale.

Nu în ultimul rând, iese la iveală cum în numeroase cazuri de natură economică, inspectorii fiscali detașați la parchete de la ANAF efectuau acte de urmărire penală, fără să aibă delegare din partea procurorilor, adică din proprie inițiativă, iar lucrările erau folosite drept probe în acuzare.

Poate cel mai grav lucru care reiese din raport este faptul că, așa cum rețin inspectorii procurori, într-o proporție covârșitoare, judecători abilitați cu emiterea de mandate de interceptare și filaj a unor magistrați aprobau cererile, ignorând lipsa unor cerințe elementare, fapt ce denotă o încălcare brutală a drepturilor omului de către judecătorii care au emis autorizațiile respective.

Dacă pentru magistrați se întâmpla așa ceva, se pune întrebarea cum s-au încălcat drepturile omului în cazul mandatelor de interceptare emise pentru oamenii obișnuiți. Acest lucru relevă primitivismul și colaborarea cu DNA-SRI a unor judecători care au emis mandate de interceptare.

Instanțele au soluționat favorabil mai toate solicitările de supraveghere tehnică

„S-au stabilit existența unor situații, în care cauze finalizate prin soluții de netrimitere în judecată au fost soluționate după perioade mari de timp de la dată înregistrării sesizării la DNA fără a fi identificate cauze obiective care să justifice aceste întârzieri. În referire la același tip de cauze, precum și la unele cauze aflate în curs de soluționare, verificările efectuate au relevat, în general, lipsa de ritmicitate în efectuarea urmăririi penale, corelată cu perioade de inactivitate.

Analiza dosarelor a evidențiat că aceste situații se justifică pe de o parte prin prisma unor motive obiective, volum mare de activitate, fluctuație de personal, iar pe de altă parte a unor cauze subiective, precum lipsa rolului activ al procurorului în instrumentarea cauzelor.

De asemenea, s-a constatat că, în lucrări înregistrate la indicativul ‚VIII/1’ din Nomenclatorul lucrărilor și dosarelor penale, deși sesizările (ale persoanelor fizice/din oficiu) vizau comiterea unor infracțiuni, înregistrarea nu s-a făcut în registrul penal (R4), iar verificările aspectelor sesizate s-au efectuat prin mijloace specifice procedurii penale, cu toate că nu era stabilit caracterul penal al lucrării. S-a constatat și faptul că au existat situații în care dosarele penale s-au înregistrat după 2 ani de la înregistrarea sesizării la indicativul VIII/1”.

Delegare a ofițerilor de poliție judiciară

„În legătură cu activitatea de delegare a ofițerilor de poliție judiciară cu efectuarea de activități în condițiile art. 324 alin. 3 Cod procedură penală sau de efectuare a unei constatări tehnico-științifice, s-au întâlnit situații în care ofițerii de poliție judiciară au efectuat activități, fără că procurorii de caz să dispună delegarea acestora sau în care inspectorii antifraudă au efectuat în realitate constatări tehnicoștiințifice, indiferent de cum le-au denumit, în absența actului procedural de dispoziție (ordonanță procurorului).

În același context s-a constatat existența unor ordonanțe de delegare «în alb», adică fără menționarea activităților concrete delegate organelor de urmărire penală, cu precizarea generală și neaplicată a oricăror tipuri de activități, deși la momentul dispunerii delegării și al stadiului anchetei, activitățile indicate nu puteau fi efectuate (de ex. delegarea activităților de punere în executare a unui mandat de supraveghere tehnică sau a unui sechestru asigurător, care nu existau) – ‚ audierea martorilor, persoanelor vătămate, ridicarea/preluarea unor documente, analizarea documentelor, informațiilor rezultate în urmă efectuării unor percheziții (domiciliare și informatice), analizarea documentelor obținute de la diverse instituții (inclusiv unități bancare), punerea în aplicare a metodelor speciale de supraveghere și măsurilor asigurătorii, întocmirea proceselor-verbale de transcriere a convorbirilor, comunicărilor telefonice și discuțiilor ambientale, efectuarea oricăror acte procesuale sau procedurale în cauză, a căror necesitate rezultă din ansamblul materialului probator, precum și orice alte activități, ce prezintă interes pentru cauză”.

Practici neunitare

„S-a constatat existența unei practici neunitare, atât în cadrul aceluiași serviciu, cât și între servicii diferite privind comunicarea soluțiilor de clasare magistraților vizați – se constată fie că soluțiile de clasare nu au fost comunicate magistraților vizați, chiar în situația în care au fost audiați în cauză că martori, având cunoștință de aspectele cercetate, fie au fost comunicate magistraților vizați, chiar dacă nu au fost audiați în respectivele cauze, neidentificându-se un motiv obiectiv pentru necomunicarea soluțiilor în celalalte cauze penale.

Au fost evidențiate situații de solicitare de la instanțele de judecată a dosarelor civile/penale ce se aflau pe rolul instanțelor de judecată, indiferent de stadiul de soluționare, în vederea efectuării urmăririi penale în cauzele privind magistrații, ce se poate constitui într-un potențial factor de presiune asupra judecătorilor investiți cu soluționarea respectivelor dosare.

ATENTIE!!! AZI, cea mai CALDUROASA ZI! Vor fi TEMPERATURI RECORD!

Pagina 1 din 2


Tag-uri: DNA, Kovesi, raport DNA



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Justiţie

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI