DOCUMENT OFICIAL: Ce spun procurorii DNA despre modul în care miliardarul Ioan Niculae voia să promoveze o Hotărâre de Guvern prin șpagă! INTERCEPTĂRI

Cel mai nou dosar în care este cercetat miliardarul Ioan Niculae dezvăluie modul în care acesta încerca să corupă înalți demnitari pentru a promova o Hotărâre de Guvern. Prin acest act urma să fie subvenționată indirect producția de îngrășăminte produsă de combinatele sale, controlate prin firma Interagro. Evenimentul zilei vă prezintă detalii inedite din ancheta procurorilor DNA, demarată în urmă cu două săptămâni.

Ancheta procurorilor DNA în acest caz a pornit încă din 2011, atunci când procurorii care investigau sponsorizarea ilegală a campaniei pentru alegerile prezindențiale a lui Mircea Geoană, din 2009. Astfel, această sponsorizare printr-un contract aparent legal între Interagro și Insomar, dar banii ajungeau, în final, la PSD. 

 

Filiera off-shore-urilor

În timpul anchetei, procurorii au descoperit o altă tranzacție dubioasă, de data asta între Interagro și Libarom Agri- firmă controlată de libanezul Said Baaklini, cunoscut ca “Regele Sardinelor”. Era vorba de un contract de 10 milioane de euro pentru servicii de promovare și publicitate, plătiți de Interagro – în calitate de client, către Libarom Agri- în calitate de prestator. Pe filiera firmelor a fost implicată și societatea Mike Trading- controlată tot de Baaklini. Într-un raport al Fiscului se arată că prestațiile nu au fost efectuate, și totul ar fi fost doar pe hârtie. În realitate au fost externalizați către Dandicott LTD, un off-shore din Insulele Virgine Britanice- în spatele căruia s-ar fi aflat tot Niculae. Dandicott este acționar al unei companii din grupul Intergaro, respectiv la Intervitt- divizia de vinificație a grupului Intergaro. Off-shore-ul a finanțat, în 2009, societatea Intervitt cu aproximativ 6 milioane de euro, care în aceea perioadă edifica un centru de procesare produse viticole, construit de o altă firmă din grup – Hidro Olt. Procurorii DNA au demarat, în urmă cu două săptămâni,  ancheta privind infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani. În această parte a anchetei mai sunt vizați: Nicoleta Mariana Toncea – președinte Interagro și iubita lui Niculae, Viorel Barac- director general Intergaro și Adriana Guță- director economic Intergaro.

 

Bunea -Stancu urma să distribuie îngrășămintele Interagro

Tot în 2011, în timpul monitorizării lui Niculae, procurorii au descoperit cum acesta încerca să cointereseze, în planul său de a promova HG-ul cu dedicație, diferiţi funcţionari publici -miniştri, secretari de stat, etc.- şi oameni politici. Totul s-ar fi făcut prin intermediul lui Gheorghe Bunea-Stancu- președintele CJ Brăila și lider PSD influent, implicat direct în campania lui Mircea Geoană. “Am treabă. Să mi-i pun pe ăştia la ANRM, la CEC, la EximBank. Am o grămadă de posturi. Trebuie să mi-i pun, înţelegi...Am pus la AN Mediu vicepreşedinte, la Agenţia Naţională a Proprietăţii, preşedinte, la Rezervele Statului, preşedinte, la RA-APPS, o grămadă. Am vreo 7-8 funcţii pe astea naţionale, ştii”, îi arăta Bunea-Stancu lui Niculae, în ianuarie 2009, cât de mare era influența sa.

Bunea-Stancu mai arăta că a vorbit cu diverși lideri PSD despre promovarea HG-ului dat în favoarea firmelor lui Niculae. Potrivit unor surse judiciare, Niculae i-a promis lui Bunea -Stancu, în cazul în care demersurile de influenţare a decizionalilor guvernamentali vor avea rezultat pozitiv, că producţia de îngrăşăminte o va distribui prin intermediul firmei controlate de acesta, Bursagrirom și Concivia, reprezentând modalitatea prin care omul de afaceri îl recompensa pe omul politic. În septembrie 2009 PSD a ieșit de la guvernare, după ce Dan Nica a fost remaniat de la conducerea ministerului de Interne, iar în decembrie 2009, Mircea Geoană a pierdut alegerile prezidențiale.

 

Pista Dorin Cocos: 1 milion de euro

În paralel cu demersurile făcute prin intermediul lui Bunea-Stancu, Niculae ar fi apelat și la Dorin Coco?. Pe 14 mai 2015, Cocoș a făcut un denun? la DNA în care semnala aspecte de corupţie pe care le-a perceput personal în perioada 2008 – 2009. În concret, el a precizat că, în anul 2009, a fost contactat de Said Baaklini, trimis de Niculae, care i-a solicitat să realizeze intervenţii pentru a obţine subvenţii necesare derulării activităţii firmei sale, urmând a recompensa financiar aceste demersuri cu suma de 1.000.000 de euro.

 

Cum funcționa rețeaua Interagro

Surse judiciare au explicat cum funcționa mecanismul pus la cale de Ioan Niculae.

*  La momentul 2008 – 2009, prin intermediul combinatelor chimice, pe care le deţinea în portofoliu fie direct, prin Intergaro, fie prin firme off shore, miliardarul controla aproximativ 90% din producţia internă de îngrăşăminte chimice.

* Deoarece firmele din extern produceau la preţuri mai mici, Niculae a dezvoltat o schemă de eliminare a concurenţei şi de a-şi maximiza profitul, în detrimentul statului român.

* Astfel, Niculae a încercat să obţină de la autorităţile române, o „facilitate fiscală” indirectă pentru producătorii de îngrăşăminte din producţia internă şi directă, pentru agricultori. Practic, agricultorii români care ar fi cumpărat îngrăşămintele de „producţie internă” (Interagro), urmau să primească bonuri valorice, iar firma care producea aceste îngrăşăminte (Interagro), transforma aceste bonuri în surse financiare. Această „facilitate” urmărea ca îngrăşămintele de producţie internă să fie subvenţionate indirect în detrimentul altor producători externi.

Aparent, un asemenea demers de tip „lobby”, nu are componente ilegale, însă aprofundarea întregului context şi a legislaţiei europene, indică că din start nu se putea nici măcar iniţia un act normativ pentru subvenţii, dar să mai fie pus în practică.

Referitor la această „subvenţionare” vizată de Niculae, Comisia Europeană, la solicitarea autorităţilor române, şi-a exprimat opinia, fără a lăsa loc echivocului, în sensul că măsura de sprijin avută în vedere reprezenta un ajutor de stat care contravine legislaţiei aplicabile la nivelul Uniunii Europene iar consecinţa directă este că suma necesară unei asemenea facilităţi fiscale nu poate fi prevăzută în proiectul Legii bugetului de stat.

 

Niculae, despre Ilie Sârbu: Este un nenorocit!

Într-o discuție din 29 ianuarie 2009, Gheorghe Bunea-Stancu discuta despre HG-ul cu dedicație cu Ioan Niculae. Stenograma discuției este din dosarul din care cei doi au fost condamnați definitiv pentru fapte de corupție.

Niculae: Dă-i un telefon lui (expresie trivială), (se referă la ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu - nota DNA). Zi-i: Băi, dacă nici astăzi n-o faci şi nici cel târziu miercurea viitoare...

Bunea-Stancu: Lasă, măi, că vorbesc cu... Că văd exact dacă a pregătit-o. Vorbesc cu Nica (ocupa în 2009 func?ia de vicepremier ?i ministru de Interne)... Lasă că ştiu eu pe unde o iau. După aia îl sun pe el.

...

Niculae: Măi, ai reuşit să vorbeşti cu (expresie trivială)? Bagă azi?

Bunea- Stancu: Nu. Nu răspunde. Am încercat. Lasă că-l găsesc eu. De cine vorbeşti? De Ilie Sârbu, nu?

Niculae: Da.

...

Bunea- Stancu: Mă, ăsta chiar este nenorocit?

Niculae: Este nenorocit rău.

Bunea- Stancu: Vorbesc cu Geoană, mă.

Niculae: Vorbeşte cu Geoană.

Bunea- Stancu: Da. Îl sun pe Geoană.

Niculae: Şi spune-i altfel lui Geoană, băi sunt pregătiţi ăştia de pe la judeţele Brăila, Galaţi, Vaslui să vină cu câteva mii de oameni în Bucureşti să te întrebe unde sunt aia 15 milioane de lei pe hectar pe care i-ai promis în campanie.

...

Niculae: Nu, dar trebuie vorbit cu Geoană. Pică dacă nu intră până luni, s-a dus.

Bunea-Stancu: Deci trebuie o Hotărâre de Guvern care să...da auzi. Ăsta ce trebuie să facă? Să dea o Hotărâre de Guvern cu îngrăşămintele, nu?

Niculae: E făcută HG. Şi el o plimbă de o lună şi jumătate nenorocitul ăsta, deci are banii în buget.

 

Cine sunt principalii actori ai dosarului

Ioan Niculae, om de afaceri

  • Execută o condamnare de 2 ani și 6 luni în dosarul “Finanțării ilegale a campaniei lui Mircea Geoană”;
  • Cercetat la DNA pentru cumpărare de influență, instigare la evaziune fiscală ?i spălare de bani.
  • Cercetat la DIICOT pentru subminarea economiei na?ionale în dosarul Romgaz-Intergaro;

 

Gheorghe Bunea -Stancu, baron de Brăila

  • Execută o condamnare de 3 ani de închisoare în dosarul “Finanțării ilegale a campaniei lui Mircea Geoană”.
  • Cercetat la DNA pentru trafic de influență;
  • Trimis în judecată de DNA pentru cinci infracţiuni de abuz în serviciu și conflict de interese, este implicată și firma sa, Bursagrirom;
  • Cercetat la DNA pentru abuz în serviciu în formă continuat și de conflict de interese în formă continuată, privind finanțări ilegale către echipele de handbal și fotbal locale.

 

Said Baaklini, om de afaceri

  • Condamnat în primă instanță la 7 ani de închisoare în dosarul UCM Resita, pentru că ar fi cerut restituiri ilegale de TVA de 60 de milioane de euro;
  • Judecat pentru constituire de grup infracțional organizat și evaziune fiscală de 30 de milioane de euro;
  • Cercetat la DIICOT pentru evaziune fiscală de 22,5 milioane de euro;
  • Cercetat la DIICOT pentru o fraudă de 20 de milioane de euro în dosarul fraudării Rodipet.