Vă prezentăm astăzi un document din arhivele CIA din dosarul participării Republicii Populare România la războiul dintre Coreea de Nord și cea de Sud.

Din punct de vedere ideologic, românii și americanii erau deja dușmani, de o parte și de alta a ceea ce avea să se numească, peste doar câțiva ani, Cortina de Fier, dar la data emiterii documentului, o telegramă din 6 martie 1952, erau dușmani și din punct de vedere militar. Privit astfel, documentul este un act de spionaj militar și precizia informațiilor arată că era vorba de un spion cu surse foarte bune.

Izbucnit în 1950 – și încheiat în 1953 cu un armistițiu care este și astăzi în vigoare – războiul s-a dus, pe lângă armatele celor două țări care-și trasau o nouă graniță, de SUA și China.

Pe rând fiecare combatant a înregistrat succese și înfrângeri, dar rezultatul final a fost că dintr-o țară au apărut două, una comunistă și alta capitalistă.

România a intrat în acest conflict cu misiuni de sprijinire a Coreei de Nord și a Chinei, dar numai după ce Uniunea Sovietică a decis să se implice. Nu am trimis militari, ci personal medical care să își ajute colegii nord-coreeni și apoi, până în 1959, am participat la o operațiune vastă a țărilor din Blocul Estic de găzduire a orfanilor de război.

Telegrama – pe care o puteți consulta pentru a vedea dacă aveți străbunici sau bunici care au mers voluntari în acest conflict armat – descrie misiunea românească în Coreea.

”1. În timpul verii lui 1951, Republica Populară România a trimis în Coreea două unități spitalicești de campanie cu echipamentul necesar.”

Urmează o frază rămasă secretă și după șapte decenii și lista completă a participanților la misiune, pentru ambele spitale militare.

”2. La sfârșitul anului, persoanele sus-menționate s-au întors în România din Coreea și un nou spital de campanie a plecat spre Coreea pentru a îi înlocui. Cele două unități s-au întâlnit pe drum la Moscova. Urmează o listă cu persoanele despre care se presupune că alcătuiesc noua unitate de teren care se află și acum în Coreea.”

Documentul se încheie cu lista participanților la misiune.

După cum se știe, participarea personalului medical român în conflict a fost strict umanitară, fără a se implica în luptele duse de americani sau chinezi. Înainte de a intra în zona de conflict, fiecare echipă trecea printr-un stagiu la Moscova, iar la întoarcere se opreau și în China. Medicii și asistentele nu erau militari.

Orfanii ce aveau să fie găzduiți în țara noastră au fost educați în școli românești, având și profesori coreeni.