Comisia de anchetă a alegerilor prezidențiale din 2009 și-a recunoscut, prin raportul prezentat ieri, neputința de a merge pe urmele SRI și DNA pentru a dovedi că aceste instituții s-au implicat în fraudarea scrutinului prezidențial în care Traian Băsescu a obținut cel de-al doilea mandat de președinte
Î n raportul adoptat ieri de Comisie, după patru luni de investigație, cu majoritate de voturi, se arată că activitatea acesteia a fost blocată, astfel că nu s-a putut afla adevărul „în privința acuzației publice de implicare a SRI și DNA în favorizarea fraudării alegerilor, ca urmare a prezenței conducătorilor acestor instituții în locuința domnului Gabriel Oprea în seara alegerilor”.
Membrii comisiei de anchetă invocă blocajul activității prin refuzul persoanelor audiate care nu au răspuns la toate întrebările acesteia, motivând o „anchetă în desfășurare”. De asemenea, refuzul șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, de a răspunde la întrebarea dacă a fost prezentă în noaptea de 5-6 decembrie 2009 în casa lui Gabriel Oprea a creat un alt blocaj, dar și refuzul procurorului general, Augustin Lazăr, care nu a transmis o copie după dosarul alegerilor din 2009, deși comisia de anchetă i-a solicitat asta.
Astfel, comisia de anchetă i-a găsit țapi ispășitori pe fostul președinte, Traian Băsescu, și pe fostul premier din timpul alegerilor din 2009, Emil Boc. „Comisia a constatat acțiuni concrete ale instituției prezidențiale reprezentate de Traian Băsescu și ale guvernului condus de Emil Boc pentru favorizarea fraudării alegerilor în avantajul candidatului Traian Băsescu”, se arată în raport.
Ce fapte li se impută
Faptele pe care se întemeiază concluzia comisiei se referă la demiterea ministrului de Interne Dan Nica, urmată de schimbarea tuturor miniştrilor PSD cu miniştri interimari de la PDL pe 1 octombrie 2010, prin decrete prezidenţiale. „Aceste decrete sunt emise cu încălcarea legii, deoarece în momentul emiterii de către preşedinte, decretul nr.1360 privind constatarea vacanţei tuturor posturilor de membru al Guvernului ale miniştrilor PSD, ca urmare a demisiilor acestora nu fusese publicat, deci nu exista (art.100 alin. (1) din Constituţie)”, se arată în raport. De asemenea, se precizează că au fost schimbaţi şi 20 de prefecţi cu impact direct asupra organizării alegerilor
Infracțiunile invocate în raport
În ceea ce privește posibilele infracțiuni, Comisia vorbește despre constituirea unui grup infracțional organizat. „Astfel, Preşedintele României - Traian Băsescu- , împreună cu primul ministru al Guvernului - Emil Boc - şi cu ceilalţi membri ai Guvernului României - Vasile Blaga, Gabriel Sandu, Gheorghe Pogea, Elena Gabriela Udrea, Radu Mircea Berceanu, Cătălin Marian Predoiu, Adriean Videanu şi Sorina Luminiţa Plăcintă - , s-au asociat în vederea comiterii de infracţiuni care să aibă drept consecinţă favorizarea comiterii de infracţiuni electorale, cu scopul de a-l avantaja pe candidatul Traian Băsescu”. Alte posibile infracțiuni pe care comisia le invocă sunt falsul intelectual, uzul de fals și abuzul în serviciu. Cu toate acestea, fostul șef al statului, Traian Băsescu, nu a fost niciodată invitat la audierile comisiei.
Iohannis îi poate îngropa pe Boc, Blaga și Udrea
Comisia de anchetă spune că numai Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție poate decide dacă începe sau nu urmărirea penală împotriva lui Traian Băsescu. Se mai arată că, deoarece faptele amintite mai sus au fost săvârșite de foști membri ai Guvernului în timpul funcției lor, potrivit Constituției, rămâne la latitudinea președintelui Klaus Iohannis dacă cere urmărirea penală a foștilor membri ai guvernului care nu au în prezent calitatea de parlamentar: Emil Boc, Vasile Blaga,Gabriel Sandu, Gheorghe Pogea, Elena Gabriela Udrea, Radu Mircea Berceanu, Adriean Videanu și Sorina Luminița Plăcintă. În ceea ce îl privește pe fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, numai Camera Deputaților poate cere urmărirea penală, deoarece în prezent este deputat PNL.
Comisia de anchetă a alegerilor prezidențiale din 2009 concluzionează, în raport, că „amploarea acțiunilor a fost de natură de a schimba rezultatul alegerilor”. Raportul Comisiei de anchetă va fi dezbătut de plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului. Deputații și senatorii vor vota dacă adoptă sau resping raportul. De asemenea, Comisia de anchetă va pune raportul și documentele care au stat la baza întocmirii acestuia, la dispoziția președintelui Klaus Iohannis, Guvernului, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pentru ca aceste instituții să se poată autosesiza, potrivit competențelor ce le revin.