Secţia specială de anchetare a magistraţilor a început urmărirea penală împotriva fostei şefe a DNA, Laura Codruţa Kovesi (așa cum deja s-a anunțat), într-un al doilea dosar penal, pentru coordonarea unui grup infracţional organizat şi complicitate la represiune nedreaptă. Urmărirea penală împotriva lui Kovesi a fost începută în dosarul procurorilor de la DNA Ploieşti Lucian Onea şi Mircea Negulescu, zis Portocală. Kovesi ar fi coordonat grupul infracţional organizat format din procurorii de la DNA Ploieşti care ar fi încercat să „smulgă” denunţuri de la Vlad Cosma despre Liviu Dragnea și Sebastian Ghiță.

În ianuarie, procurorii Onea şi Negulescu de la Ploieşti au fost puşi sub acuzare de Secția specială pentru mai multe infracţiuni de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, totul culminând cu acuzaţia de grup infracţional organizat. Kovesi este acuzată şi că le-ar fi permis procurorilor de la DNA Ploieşti să abordeze inculpaţii cu tehnici de anchetă controversate, cum ar fi posibilitatea de a audia un denunţător atât cu identitate reală, cât şi cu identitate protejată, aşa cum s-a întâmplat în cazul fostului deputat PSD Vlad Cosma sau al afaceristului ploieştean Răzvan Alexe.

Portocală, sub acoperire

Vlad Cosma a făcut, vineri seara, la Realitatea TV, dezvăluiri despre cum mergea treaba la DNA Ploiești. El a spus că procurorul Mircea Negulescu, zis Portocală, a dat declarații ca martor cu identitate protejată într-un dosar al lui Sebastian Ghiță:

„Audierea este din dosarul instrumentat de procurorul Portocală. Acolo au fost trimiși în judecată Sebastian Ghiță și Liviu Tudose. Negulescu era și martor cu identitate protejată și procuror care lua declarațiile. Am fost și eu audiat, el singur dicta și ne punea pe noi să semnăm. A fost și audiat la completul de 3 la ÎCCJ cu identitatea reală.

Era o practică unitară la «unitatea haules» de la Ploiești ca martorii să dea declarații după dictarea lui Negulescu. El își punea prietenii să dea declarații ca martori protejați. E și un dosar în care martorii protejați sunt prietenii de băutură ai lui. Au semnat declarații false, dosarul e la Tribunalul Ploiești.

Există o persoană, în București, care are o listă cu scrisul lui Onea în care sunt trecute persoanele țintă ale DNA. Și Tăriceanu, și Ponta sunt acolo. Este vorba despre un om de afaceri din București.

Am văzut comunicatul în care Laura Codruța Kovesi spunea că i se pare normal ca martorii să fie audiați în dublă calitate. Nu e normal, pentru că atunci când ajungi în instanță, martorul e obligat să jure în instanță, în fața judecătorilor. Una spunea în fața lor, alta în declarațiile cu identitate protejată”, a spus Vlad Cosma la România TV.

Dosarul lui Ghiță în care Portocală era și martor

Fostul deputat Sebastian Ghiţă a fost trimis, în 2016, în judecată de procurorii DNA, fiind acuzat de două infracţiuni de dare de mită, cumpărare de influenţă, spălare de bani, şantaj, două infracţiuni de folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi conducerea unei maşini fără permis. Alături de Sebastian Ghiţă au mai fost trimişi în judecată, în acest dosar, Liviu Tudose, la data faptelor procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Viorel Dosaru, la data faptelor şef al IPJ Prahova, Constantin Ispas, ofiţer de poliţie şi Aurelian Constantin, la data faptelor procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.

Pe 14 iunie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a achitat pe fostul deputat Sebastian Ghiţă, pentru toate capetele de acuzare din acest dosar, dar și pe ceilalţi inculpaţi, pe motiv că faptele nu există sau nu sunt prevăzute de legea penală. Decizia instanţei supreme nu este definitivă.

Documente interne la vedere

Vlad Cosma a declarat, joi la Antena 3, că a văzut un document compromiţător semant de către fosta şefă a DNA: „Vreau să fac o dezvăluire despre legătura dintre Portocală, Lucică Onea şi Kovesi care este consfinţită şi de documente. Şi pot să vă confirm faptul că personal, în biroul fostului procuror Portocală, am văzut un document semnat de Laura Codruţa Kovesi prin care le dădea acceptul să dubleze sau să tripleze martori cu mai multe identităţi protejate. Era o adresă prin care îi cereau voie şi primeau răspuns afirmativ”.

Ofițerul de poliție judiciară, ascuns sub camera video, le sulfa martorilor

Vlad Cosma a fost audiat, în urmă cu o săptămână, la Înalta Curte în procesul în care Sebastian Ghiță și fostul primar al Ploieștiului, Iulian Bădescu, au fost achitați în primă instanță pentru acuzațiile de corupție aduse de procurorii DNA Ploiești. Vlad Cosma a dat detalii cu privire la modalitățile în care fostul procuror Mircea Negulescu, zis „Portocală”, obișnuia să obișnuia să fabrice dosare: înjurături, presiuni, amenințări.

Vlad Cosma a spus că nu își mai menține declarația dată la DNA Ploiești deoarece depozițiile date în fața procurorilor Negulescu, Onea și Deaconu Giluela au fost date sub constrângere: „În momentul în care eram audiat (…) sub o cameră video era ascuns ofițerul de poliție judiciară Florea Gabriela care pe parcursul audierii mi-a suflat și m-a influențat. În acest sens am depus la completul de 3 două poze. Cu doua zile înainte de a fi audiat la ICCJ am fost audiat la DNA Ploiești unde Deaconu Giluela mi-a prezentat declarația și mi-a spus că urmează să fiu dus la ICCJ unde să îmi susțin declarația, dar am refuzat să fac acest lucru. Procurorul Onea Lucian a intervenit și sub seria amenințărilor mi-a spus că sunt obligat să merg la ICCJ să îmi susțin declarația. Sens în care s-a și întâmplat…”

Procuror DNA: De ce nu a adus la cunoștința completului de 3 faptul constrângerii care a dus la schimbarea declarației și a poziției procesuale?

– Vlad Cosma: Așa cum am declarat la Completul de 5 și la Parchetul General – unde am depus o plângere penală care vizează pe procurorul Onea și, cel care stătea în neoficial în spate, Negulescu – am prezentat în detaliu modalitatea de constrângere sub care m-am aflat eu și familia mea timp de 3 ani. Mă refer la tatăl și sora mea. La momentul audierii din fața completului de 3, în permanență am fost păzit de polițistă, Florea Gabriela. Nu aveam cum să precizez la momentul respectiv starea în care mă aflam, dar am încercat să pozez și să înregistrez această situație. Din camera respectivă am făcut două poze. Una când nu era completul de judecători în sală și când doamna polițist cu declarația dată de mine la DNA Ploiești în mână aștepta începerea audierii. Ea se inspira din declarația respectivă și îmi sufla ce să spun în fața instanței. A doua poză era din sala în care erau și cei trei judecători, când din nou doamna Florea, ascunsă după camera video, îmi dicta răspunsurile la întrebările puse de instanță și care ținea legătura în permanență, prin mesageria WhatsApp, cu procurorul Onea…

La momentul audierii mai era un martor protejat, Răzvan Alexe. Deși nu trebuia să ne cunoaștem identitățile, acest lucru s-a întâmplat, pentru că eu și Răzvan Alexe am fost audiați simultan de către procurori la sediul PCA și DNA Ploiești, și am constatat, în anii 2015-2017, că aceeași metodă de lucru a mai fost folosită – martorii aveau 2-3 identități protejate și erau audiați și câte cinci odată pentru a se corela declarațiile. Procurorul Negulescu înjura martorii când le lua declarațiile. În permanență folosea un limbaj trivial la adresa martorilor și a inculpaților Ghiță și Bădescu. Cu toate că am știut acest lucru, inclusiv în dosarul meu, mi-a fost frică să mă apăr. Nu am putut să mă apăr și să spun ceea ce văd și ceea ce știu.

-Procuror DNA: Pozele și înregistrările pe care le-a făcut la DNA și în instanță erau o măsură de autoprotectie?

-Vlad Cosma: Înregistrările și fotografiile pe care le-am făcut timp de doi ani au fost făcute pentru că legea era încalcată de cei trei procurori și polițista Florea. Din punctul meu de vedere, modalitatea de obținere a probelor în dosarele în care Negulescu își fixa țintele nu era legală.

Procuror DNA: Când și-a dat seama că era constrâns? Asistăm și acum la această constrângere?

– Vlad Cosma: Momentul la care a început tot acest calvar – cel de la care am fost obligat să semnez diferite denunțuri și declarații de martor cu identitate protejată – a început în primăvara anului 2015 și a continuat până în ianuarie 2018, toate aceste aspecte fiind detaliate în peste 150 de pagini în declarația dată la Parchetul General și care sunt consemnate de procurori în ordonanța de aducere la cunoștință a calității de inculpat a celor trei procurori. Doresc să precizez că toate aceste lucruri au fost din propria inițiativă în fața Inspecției Judiciare, a Parchetului General și în 2014, în audiență la ministrul Justiției din acea vreme. Domnul Cazanciuc era ministrul Justiției. În 2015 a început constrângerea asupra mea, dar eu am prezentat încă din 2014 ceea ce vedeam și ceea ce făcea procurorul Negulescu. După 2018 constrângerea a încetat.

Procuror DNA: Constrângerea era fizică sau psihică? Adică dacă l-a bătut doamna polițist?

– Vlad Cosma: Poate domnul procuror se amuză de ceea ce am trăit eu patru ani… Am fost amenințat, am fost șantajat, am avut interdicția (cerută de procurorul Onea) de a nu comunica cu tatăl meu în dosarul în care am fost și eu inculpat și trimis în judecată. Au fost formulate mai multe cereri de arestare împotriva mea și a familiei, sora mea a pierdut o sarcină în aceasta perioadă și din toate aceste lucruri consider că am fost constrâns atât psihic cât și fizic, deoarece amenințarea cu arestul poate reprezenta și o constrângere fizică. Mă refer la faptul că procurorul Negulescu se lauda cum pregătea celula 2 de la arestul de la Câmpina pentru cei care îi ieșeau din cuvânt”.

 

Circulara lui Kovesi

Laura Codruța Kovesi le-a dat aprobare procurorilor DNA să folosească aceeași persoană și ca martor cu identitate protejată, și ca martor cu identitate reală, cu condiția să anunțe instanța de judecată. Dispoziția apare într-o circulară semnată de fosta șefă a DNA în 2016. „Urmare ședinței săptămânale de analiză a soluțiilor avute cu procurorii Secției judiciare penale la data de 05.10.2016 și la care au fost invitați să participe toți procurorii șefi secție/serviciu/ birou din cadrul structurii centrale a direcției, a rezultat că au fost întâlnite situații când, pe parcursul urmăririi penale aceeași persoană a fost audiată atât în calitate de martor cu identitate protejată, cât și în aceea de martor cu identitate reală. S-a apreciat că nu există vreun impediment pentru procurorul de caz de a proceda în această modalitate, cu precizarea că cele două declarații nu constituie probe distincte în cadrul procesului penal, necesitatea acestei audieri rezultând în funcție de stadiu urmăririi penale. Totodată, procurorul va informa numai instanța de judecată despre această situație la momentul trimiterii dosarului în judecată sau pe parcursul cercetării judecătorești, printr-o adresă cu regim secret de serviciu”, se specifică în adresa din octombrie 2016. Circulara a fost trimisă după ce dosarul lui Sebastian Ghiță ajunsese în instanță, deci după ce martorii fuseseră audiați în acest fel de către DNA Ploiești.

 

Comunicatul Biroului de presă al Parchetului General în cazul celui de-al doilea dosar al lui Kovesi

„Faptele cercetate constau în aceea că, pe durata exercitării mandatului de procuror șef la Direcția Națională Anticorupție, în perioada 2015- 2016, ar fi coordonat, prin activitatea efectiv desfășurată, prin ordine si dispoziții date, grupul infracțional inițiat de doi procurori și un ofițer de poliție judiciară, la care au aderat alți trei procurori și un alt ofițer de poliție judiciară, iar aceștia ar fi acționat, în mod coordonat, în scopul comiterii infracțiunilor de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, influențarea declarațiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual și uz de fals. Ordinele și dispozițiile avute în vedere constau într-o circulară prin care a admis posibilitatea audierii pe parcursul urmăririi penale a aceleiași persoane, atât în calitate de martor cu identitate protejată, cât si în aceea de martor cu identitate reală, precum si într-un ordin, privind adoptarea unor practici unitare în administrarea probelor audio/video la nivelul Direcției Naționale Anticorupție, ordin prin care ar fi fost încălcate dispozițiile art. 143 alin. 2 si 4 Cod procedură penală, întrucât s-a dispus transmiterea către instanțele de judecată numai a suporturilor care conțin convorbirile relevante în cauză”.

Apărarea fostei șefe a DNA

„Circulara la care se face referire în comunicatul de presă nu a fost un ordin, ci o sinteză a concluziilor desfășurate la o ședință de lucru internă din DNA, prin care s-a comunicat tuturor procurorilor că a existat o situație în care procurorii de caz au audiat un martor cu identitate reală și apoi și cu identitate protejată. Prin circulara respectivă am transmis tuturor procurorilor modul în care a fost soluționată situația de către instanța de judecată. Esența sintezei a fost aceea că judecătorul trebuie încunoștințat de către procuror în cazul în care este vorba de același martor.

Cel mai relevant este faptul că respectiva circulară a fost emisă la câteva luni DUPĂ ce martorii fuseseră audiați în acest fel de către Serviciul Teritorial Ploiești, astfel că este imposibil ca circulara să fi determinat în orice fel un comportament anterior al unor procurori DNA. Circulara a fost emisă în luna octombrie 2016, după ce în cauză fusese finalizat rechizitoriul, iar dosarul trimis în instanță. Conducerea centrală a DNA a aflat despre modul de audiere când această problemă s-a ridicat în judecata în camera preliminară și acesta este motivul pentru care s-a discutat într-o ședință de lucru situația creată. Este aberant să acuzi că ședințele interne ale DNA în care noi procurorii discutăm organizarea activității au constituit activități ale unui grup infracțional. Este revoltător și jignitor pentru DNA și pentru magistratură în general, astfel de ședințe având loc în toate parchetele”, explică Laura Codruța Kovesi într-un comunicat.

 

 

 

Te-ar putea interesa și: