Florentina Mirică este prima procuroare care și-a depus candidatura la şefia DNA. Este cunoscută ca fiind o apropiată a fostei şefe a Direcției Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi. De altfel, Kovesi a mers de mai multe ori la sediul CSM, pentru a o susţine pe Mirică în acţiunea disciplinară îndreptată împotriva ei.

Printre dosarele controversate instrumentate de magistrat se numără cel al lui Gabriel Oprea, fost vicepremier și ministru de interne. În acest dosar în care a fost vizat și fostul ministru MAI, Petre Tobă, alături de fostul şef al Direcţiei de Informaţie şi Protecţie (DIPI), Florentina Mirică a fost cercetată disciplinar de Inspecția Judiciară, fiind acuzată că a divulgat date confidenţiale din dosar.

S-a răzbunat pe șeful ei care i-a spus „că nu ştie carte”

Despre protejata Laurei Kovesi, foști ofițeri de informații au dezvăluit, pentru Incisiv de Prahova, fapte de o gravitate ieșită din comun. Foștii ofițeri din cadrul DIPI și SRI au descris activitatea acesteia de la debut și până la devenirea ei ca „vârf de lance” al „Binomului”. Astfel, până spre sfârșitul anilor 2000, procuroarea Mirică a lucrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea. S-a evidențiat prin restituirile de dosare trimise la Instanță, prin plângeri făcute și concursul dat la montarea aparaturii de ascultare în biroul prim-procurorului Parchetului Buftea, Nelu Carpen.

Șeful nu a promovat-o pe funcție de conducere deoarece nu a luat examenele pe care le-a susținut de fiecare dată când o astfel de funcție era vacantă. Faptul că i-a spus de față cu alți procurori la sfârșitul unei ședințe „că nu știe carte” a făcut-o să se răzbune pe Nelu Carpen, susțin jurnaliștii prahoveni.

 

A arestat un bărbat care a făcut-o „beţivă”

Timp de doi ani de zile, Kovesi a însoțit-o pe Mirică la CSM – „declarativ” în calitate de „coleg” – unde aceasta din urmă era cercetată disciplinar. În realitate a fost clar o formă de presiune asupra Secției de Procurori. Rechizitorii precum cel cu DIPI și cel cu ONPM sunt dezastruoase. Din informațiile primite și verificate de Incisiv de Prahova, pe Adrian Bărăscu, fostul șef al ONPM (Oficiul Național de Protecție al Martorilor) l-a arestat din cauză că acesta ar fi făcut-o c… și bețivă.

Afirmația se regăsește într-o conversație telefonică în care Adrian Bărăscu era interceptat de procurorul Mirică. În ambele rechizitorii, procurorul Mirică îi acuză pe „milițieni” că ar fi utilizat defectuos fondurile speciale, fără că argumentele procurorului să fie credibile, probate. De exemplu, îi acuză pe cei de la DIPI că ar fi făcut cadouri unor personalități (pixuri, ceasuri etc). În realitate cele mai multe astfel de cadouri le-ar fii primit Kovesi (de ziua DIPI , de Crăciun etc.), însă procuroarea Mirică ar fi ascuns acest lucru și nici nu a făcut demersuri să recupereze bunurile respective. L-a acuzat pe Oprea că și-a luat cabina de duș din banii DIPI. În realitate, a fost vorba de o operațiune a DIPI pentru a se putea monta tehnică într-un spațiu din MAI la cererea oficială a DNA. Mirică știe, dar ascunde adevărul, susțin sursele citate de Incisiv de Prahova.

Prejudiciu inventat pe numele lui Gabriel Oprea

Florenina Mirică l-a acuzat pe Oprea că și-a luat celebra limuzina din banii DIPI. În realitate, în MAI se reînființase fosta unitate ACVILA cu obiect de activitate pază demnitari din MAI. Astfel, maşina era pentru ACVILA și i s-a atribuit temporar lui Oprea (adică, „limuzina” l-a deservit pe Oprea doar două luni) deoarece existau dovezi chiar de la SRI că a fost introdus în filaj continuu de „agenți ai unei puteri străine ostile”.

Mașina a fost tot timpul în posesia DIPI-ACVILA, unde este și acum, nouă-nouță, dar procuroarea a reținut doar „prejudiciul” (valoarea limuzinei) . Noi considerăm că, în cel mai rău caz, procurorul Mirică putea să-i rețină doar contravaloarea folosinţei limuzinei pentru cursele efectuate în cele două luni, mai ales dacă existau dovezi că ex-ministrul Oprea ar fi utilizat limuzina în scopuri personale. Dar nu au existat!).

Pentru faptele lui, Oprea a trecut ca parte responsabilă civilmente Ministerul Afacerilor Interne, deși un ministru nu este angajatul (prepusul) ministerului. Conform legii pentru faptele unui ministru răspunde întotdeauna Guvernul prin Secretariatul General (ministrul este membru al Guvernului).

 

Este cea care i-a inventat dosarul lui Toni Greblă, achitat de instanţă

La DNA, Mirică a ajuns pe mâna lui Kovesi, care i-a văzut „potențialul” și cu sprijinul lui Viorel Cerbu, „a sărit” multe etape obligatorii în carieră de procuror. Până în anii 2013-2014 a lucrat în același birou cu fostul ei șef, procurorul Viorel Cerbu, cel care s-a mutat la DIICOT, iar ea i-a luat locul. Despre Viorel Cerbu foștii ofițeri de informații susțin că e fost subofițer MApN, absolvent de „particulară” și promovat în magistratură pe linie DIA (Direcția de Informații a Armatei).

Din dispoziția lui Kovesi, pentru a ține sub control spețele aflate în faza de urmărire penală sau la Instanță, a fost creat un Serviciu care se ocupă cu „corupția în justiție”. Șefa acestui Serviciu a fost numită Florentina Mirică, ajunsă între timp omul de baza al lui Kovesi. Prin intermediul acestui serviciu a fost controlată absolut toată Justiția: procurori, judecători, polițiști și au fost mușamalizate toate plângerile împotriva procurorii Onea, Negulescu etc., precum și sesizările efectuate de câțiva ofițeri SRI, activi la aceea vreme.

Dintre spețele cu rezonanță instrumentate de Mirică sunt cele cu judecătoarele Antonela Costache și Viorica Dinu, judecătorul Toni Greblă (comandă specială a lui Coldea), judecătoarele Veronica Cirstoiu și Grațiela Constantin. Amintim faptul că fostul judecător CCR a fost achitat de instanţă. A fost implicată și în dosarul judecătoarei Terceanu precum și al fostului șef IGPR, Popa Liviu.

A destructurat două Servicii secrete pe baza unor simple denunţuri

Florentina Mirică a destructarat, practic, două Servicii secrete ale MAI: ONPM și DIPI, care au fost decimate și reorganizate, după anchetele DNA. În ambele cazuri, probele constau numai în denunțuri fără alte mijloace de probă. Petre Tobă (foto), este acuzat că, după ce a ajuns șeful Poliției a făcut front comun cu Mirică că să scape de fostul șef al ONPM, Adrian Bărăscu.

Culmea este, însă, că același Petre Tobă care a aprobat cererile lui Mirică de desecretizare a unor documente semnate de Bărăscu, atunci când a ajuns în funcția de Ministru al Internelor, nu a mai aprobat și desecretizarea unor acte cu caracter secret care erau semnate de Gabriel Oprea.

Ulterior, Mirică i-a deschis dosar penal și lui Petre Tobă, darr acesta i-a făcut plângere la CSM procuroarei DNA. În sesizare făcută de Tobă sunt dovezi solide, susțin foștii ofițeri, dar CSMul, după aproape 2 ani de amânări a clasat plângerea. Mirică a instrumentat și cazul deturnarii de fonduri de la Casă de Asigurări de Sănătate.

Din informațiile furnizate de foștii ofițeri ai serviciilor secrete reiese că în acest dosar totul se bazează pe delațiune și interpretarea rău intenționată a unor acte și proceduri. Mai exact, denunțurile sunt făcute cu rea intenție de persoane care au pierdut contracte și implicit sume fabuloase de bani, prin atribuirea acestor contracte altor prestatori decît cei „agreați”.

Faptul că atîția ani nu s-a auzit de abuzurile din Justiție, iar acestea au explodat abia în ultima vreme se datorează într-o măsură covârșitoare procuroarei Mirică. Pe biroul ei ajungeau toate plângerile împotriva magistraților, iar ea le selecta pe cele utile, adică pe cele care încurcau sau puteau să încurce, cel mai probabil, planurile „Binomului”.

 

Marius Iacob alias procurorul Elodia

Procurorul Marius Iacob (foto), mâna dreaptă a Laurei Codruța Kovesi (atât la Parchetul General cât și la DNA), și-a depus candidatura pentru a prelua șefia DNA. Acesta a fost procuror al Parchetului Tribunalului București lucrând în special cu Serviciul Omoruri al Poliției Capitalei. A fost avansat în funcție la Parchetul Înaltei Curți ca șef al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică. Cazul care i-a adus notorietate a fost Dosarul Elodia. „Dacă Elodia trăiește, eu îmi dau demisia”, a fost declarația care l-a făcut celebru. A fost pentru prima dată în istoria României când un presupus criminal, în speță, fostul polițist Cristian Cioacă, a fost condamnat deși anchetatorii nu au găsit cadavrul. Pe 8 noiembrie 2011, Judecătoria Brașov a decis declararea prezumată a morții Elodiei, stabilind că decesul ei a survenit pe 30 august 2007. În luna iunie 2011, Marius Iacob a fost avansat ca adjunct al Laurei Codruța Kovesi, la Parchetul General, după ce mandatul procurorului Tiberiu Nițu încetase. Iacob este cercetat alături de Codruța Kovesi de CSM. (Eduard Pascu)

Procurorul Lazăr Cristian, alias Case closed

Despre Cristian Lazăr (foto) și cariera sa nu se știu prea multe, deși dosarele pe care le-a instrumentat au vizat persoane importante în spațiul public. Spre exemplu, el este cel care, în 18 septembrie 2014, a clasat dosarul penal privind un conflict de interese care îl viza pe președintele Klaus Iohannis, pe vremea când acesta era primar al Sibiului.

Procurorul Cristian Lazăr este cel care a recunoscut intervenția SRI în dosarele penale. Lazăr a reținut într-un dintre soluții că în dosarul Retrocedărilor există procese-verbale de redare „al căror conținut nu corespunde cu aspectele ce se găsesc pe suporții optici pe care sunt stocate respectivele convorbiri”, dar și că lucrătorii SRI au fost cei care au redat în forma scrisă convorbirile telefonice sau ambientale și că nu s-a mai procedat ulterior la ascultare efectivă de către lucrătorii de poliție judiciară.

Totodată, în 2013, procurorul Cristian Lazăr a închis dosarul de plagiat al fostului premier Victor Ponta. În prezent, Cristian Lazăr are în instrumentare dosarul închisorilor CIA din România, în care nu s-a întâmplat mai nimic, de ani de zile. (Eduard Pascu)

Procuror anticorupție acuzat de corupție

Elena Grecu (foto) a fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, iar în prezent este şef serviciu în structura centrală a DNA. Aceasta ar fi cercetată de procurorii Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție într-un dosar de corupție.

Dosarul s-a format întâi la DNA, în martie 2016, unde Grigore Dumitrel a formulat o plângere penală împotriva mai multor magistrați. În aprilie 2016 s-a dispus declanșarea urmăririi penale cu privire la fapta (in rem). Cum corb la corb nu își scoate ochii, pe 5 decembrie 2016, DNA a dispus clasarea dosarului. Soluția a fost atacată, iar în 18 ianuarie 2017, șeful Secției I DNA Gheorghe Popovici a admis revocarea ordonanței de clasare în care actuala candidată la șefia DNA, Elena Grecu, era acuzată de grup infracțional organizat, abuz în serviciu, fals și favorizarea faptuitorului.

Ordonanța de revocare a soluției de clasare a fost trimisă la Curtea de Apel București, având în vedere implicarea mai multor magistrați. Curtea de Apel București și-a declinat însă competența la Înalta Curte de Casație și Justiție. (Eduard Pascu)

 

Te-ar putea interesa și: