În urmă cu doar câteva luni, DNA a încheiat în această un acord de recunoaștere a vinovăției cu o persoană, B.D, implicată într-un amplu dosar de corupție. În dosarul cu pricina este cercetată dobândirea nelegală de locuințe care aparțin fondului locativ de stat din Capitală ori locuințe ce au aparținut unor persoane fără moștenitori, scriu jurnaliștii de la justnews.

Conform legii, un acord de recunoaștere a vinovăției încheiate de inculpați cu procurorii trebuie neapărat să fie verificat și de către un judecător.

În acest caz, acordul a fost înregistrat la Tribunalul București în 25 august 2020, iar o lună mai târziu, în 24 septembrie 2020, judecătorul de la Tribunalul București a decis să respingă  acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de Direcţia Naţională Anticorupţie cu inculpata B.D, în dosarul penal nr. 248/P/2020, pe care îl trimite procurorului în vederea continuării urmăririi penale. Hotărârea a putut fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei, fapt care s-a întâmplat de altfel în data de 5 octombrie 2020.

Pedeapsă de 2 ani și 6 luni, cu suspendare

„Potrivit acordului de recunoaștere a vinovăției, inculpata B.D și procurorul DNA au fost de acord ca, pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și cumpărare de influență comisă în formă continuată – 2 acte materiale, să fie condamnată la pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare, la care să se dispună suspendarea sub supraveghere a executării pe un termen de supraveghere de 3 ani, precum și la o pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor pe o durată de 3 ani”, scrie sursa citată.

„Judecătorul a argumentat că, la individualizarea pedepsei stabilite în sarcina inculpatei,  procurorul nu a ținut cont, la încheierea acordului, de criteriile generale de individualizare prevăzute de art.74 C.pen., respectiv de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și de mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, de motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, de natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, de conduita după săvârșirea infracțiunilor și în cursul procesului penal și de nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. Raportând aceste criterii la circumstanțele reale și personale ale inculpatei, instanța reține că soluția cu privire la care s-a ajuns la un acord este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracțiunilor săvârșite și periculozitatea inculpatei și că aplicarea pedepsei nu este suficientă, fără executarea acesteia”, mai precizează jurnaliștii de la justnews.

Infracțiunile au devenit un stil de viață

„Judecătorul a remarcat faptul că inculpata B.D a aderat la grupul infracțional organizat, inițiat de către inculpatul X.Y.Z., care și-a desfășurat activitatea în mod coordonat, pe o perioadă îndelungată de timp, respectiv în anii 2018-2019, în scopul comiterii infracțiunilor de trafic de influență, înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, participație improprie la infracțiunea de fals intelectual comisă în formă continuată. Judecătorul a remarcat și faptul că procurorul nu s-a sesizat în ceea ce o privește pe inculpata B.D si pentru participația la săvârșirea infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale/uz de fals”, mai transmite justnews.ro.