Marile festivaluri de muzică stau să explodeze peste tot în România. Știe toată lumea că aici drogurile fac legea, de la polițiști, la organizatori. Dar, oficial nimeni nu prea recunoaște nimic. Coca, crack, ecstasy, marijuana, hașiș, heroină, găsești tot ce vrei. Uneori prețurile sunt promoționale pentru că, astăzi, distracția nu mai e distracție fără să bagi o pilulă sub limbă. Între timp, cel mai recent raport al Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie (EMCDDA) ne spune că Europa a intrat în zodia cocainei.

Apropo de cocaină, pachetele cu prafuri găsite pe Litoralul nostru nu pot fi incluse, în nici un caz, într-o acțiune singulară. „Oferta de cocaină nu a fost niciodată atât de semnificativă”, punctează raportul EMCDDA. Bref, noua preferință a toxicomanilor, cocaina și varianta sa fumabilă, crack-ul, este ilustrată de două cifre. Prima spune că, în 2017, au fost capturate peste 140 de tone de cocaină (cu 20 de tone mai puțin decât captura cea mai mare, din 2006). A doua cifră vorbește de la sine: tot în 2017, numărul capturilor de coca a fost de peste 104.000 kg, un record absolut.

3, 9 milioane de cocainomani

Numărul europenilor consumatorilor de cocaină, drog obţinut din frunzele arbustului de coca, în special din Bolivia, Columbia şi din Peru, a fost estimat în 2017 la 3,9 milioane, acesta reprezentând principalul stimulant ilicit utilizat pe Bătrânul Continent. În plus, gradul de puritate al cocainei, care, în 2016, a fost, potrivit măsurătorilor, cel mai ridicat din ultimii 10 ani, s-a menţinut în 2017, în ciuda unui preţ stabil la nivelul comerţului cu amănuntul, potrivit EMCDDA, care îşi fundamentează raportul pe date colectate în 2017.

Cocaina ajunge în Europa din diferite zone ale Americii de Sud şi Americii Centrale, pe calea aerului (curse aeriene regulate, transport de marfă aerian, aeronave private), iar „cea mai mare parte ajunge prin contrabandă pe cale maritimă, în special în containere”, subliniază studiul. Cele mai importante capturi au fost înregistrate în Belgia (45 de tone) şi Spania (41 de tone) - ţări ale căror porturi constituie principalele puncte de intrare pe cale maritimă a cocainei în Europa, urmate de Franţa (17,5 tone) şi Olanda (14,6 tone).

Heroina scade ca preferință

Raportul subliniază: cocaina a depășit heroina, drogul care făcea ravagii până acum în Europa. Astfel, heroina, opioidul cel mai frecvent întâlnit pe piaţa europeană a drogurilor până la venirea în forță a cocainei, pătrunde în Europa pe patru rute principale de trafic, cele mai importante fiind „ruta balcanică” şi „ruta sudică”. Prima, care este şi cea mai importantă, traversează Turcia, trece prin ţările balcanice (aici, alături de Bulgaria și Grecia, este menționată și țara noastră) şi continuă către centrul, sudul şi vestul Europei. Ruta sudică, prin care transporturile din Iran şi Pakistan intră în Europa, se străbate fie pe cale aeriană sau maritimă, fie direct, fie tranzitând ţări din Africa. Această rută a câştigat în importanţă în ultimii ani. Alte rute sunt „ruta nordică”, care porneşte din Afganistan şi ajunge în Rusia prin Asia Centrală, şi o rută care trece prin sudul Caucazului şi traversează Marea Neagră. Afganistanul rămâne cel mai mare producător ilegal de opiu şi se consideră că cea mai mare parte a heroinei găsite în Europa a fost produsă acolo sau în ţările vecine precum Iran sau Pakistan.

Ganja și hașișul îi fascinează pe tineri

Canabisul este drogul ilegal consumat cel mai frecvent, aproape 20 % dintre persoanele din grupa de vârstă 15-24 de ani declarând că au utilizat această substanţă în ultimul an, se menţionează în același raport. România apare în acest studiu, alături de Bulgaria, ca făcând parte din rândul ţărilor care înregistrează tendinţe ascendente în prevalenţa consumului de canabis din ultimul an în rândul adulţilor tineri, începând din anul 2000. Per ansamblu, 47% din consumatorii de canabis ca drog principal, pentru care au fost admişi la tratament prima dată în 2017, au declarat că au consumat zilnic drogul în ultima lună, cifrele variind de la 10% sau mai puţin, în Letonia, Ungaria şi România, până la 68% sau mai mult în Spania, Olanda şi Turcia.

Amfetaminele, chimie pură

Substanţa MDMA (3,4-metilendioxi-metamfetamină) este consumată sub formă de comprimate (numite adesea ecstasy), dar şi sub formă de cristale şi pudră. Se estimează că 13,7 milioane de adulţi din Uniunea Europeană (15-64 de ani), adică 4,1% din această grupă de vârstă, au încercat MDMA/ecstasy într-un moment al vieţii. Cifrele referitoare la consumul mai recent în rândul adulţilor tineri (15- 34 de ani) arată că 2,1 milioane dintre aceştia au consumat MDMA în ultimul an (1,7% din această grupă de vârstă), estimările la nivel naţional variind de la 0,2% în Portugalia şi România până la 7,1% în Olanda. Estimările prevalenţei în rândul persoanelor cu vârsta de 15-24 de ani sunt mai ridicate, estimându-se că 2,3% din această grupă de vârstă (1,3 milioane de persoane) au consumat MDMA în ultimul an.

România crește ușor, dar sigur

Raportului se bazează pe datele recoltate și de la așanumitele spitale-santinelă, unde se tratează dependența de droguri. Din acestea mai aflăm că, după o scădere continuă între 2010 şi 2015, numărul total de persoane tratate în UE, în 2017, prezintă o creştere cu 4% faţă de anul precedent. Între 2015 şi 2017, s-au înregistrat creşteri în 17 ţări, printre care Suedia (21%), România (21%) şi Italia (16 %), iar pentru 9 ţări s-au raportat scăderi, printre acestea numărându-se Lituania (18%) şi Cipru (17 %).

 

ANA: România, foarte jos în ceea ce priveşte consumul

Întrebat despre concluziile pe care Agenția Națională Antidrog le-a tras după studierea Raportului, directorul ANA; comisarul-șef Constantin Negoiță a precizat pentru EvZ: ”Raportul european privind drogurile 2019: Tendințe și evoluții examinează oferta și piața drogurilor, prevalența și tendințele consumului de droguri, efectele negative asociate drogurilor și acțiunile întreprinse ca răspuns. Potrivit datelor prezentate în actualul raport, ţara noastră se află pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte consumul oricărui tip de drog. .În ceea ce priveşte consumul experimental de cocaină/crack, spre deosebire de studiile anterioare când s-a înregistrat o tendinţă ascendentă (creştere de 2,66 ori în 2013, faţă de 2010, după ce în 2010 a avut loc o triplare a valorii acestui tip de consum faţă de studiul anterior), în anul 2016, se observă o scădere a sa, de la 0,8%, la 0,7%”.

 

Incognito la Sunwawes

Anul trecut, EvZ a publicat un reportaj realizat incognito de un redactor care a petrecut câteva ore în mijlocul petrecăreților de la festivalul Sunwaves din Mamaia. Acolo, apa plată a fost cel mai vândut produs, dovadă fiind pozele cu munții de peturi de apă la 0,5 l care au fost postate pe rețelele sociale. Căci drogurile nu merg bine cu alcool. Fraza standard de abordare era „Vrei ceva?”, iar pentru 60-70 de lei puteai primi o pastilă denumită Phillip Plein, Chuppa Chups, Guci sau Whatsapp, iar iarba era numai 50-60 de lei gramul, a scris jurnalistul EvZ. Jointurile se făceau la vedere, fără reținere. Bref, din datele IPJ Constanța, la sfârșitul lunii august 2018, în Mamaia a fost depistat un tânăr, de 20 ani, din județul Mehedinți, în timp ce oferea spre vânzare 51 de comprimate ecstasy și un alt tânăr, din București, de 20 de ani, în timp ce oferea spre vânzare 29 de comprimate ecstasy, 3 grame de canabis și 0,5 grame de cocaină.

 

„Discutăm despre complicitatea unor angajați ai instituțiilor publice”

Interviu cu Gigel Lazăr, Director executiv al Centrului Internațional Antidrog și pentru Drepturile Omului.

 

- EVZ: Ce părere are CIADO România cu privire la captura de droguri, de anul trecut, de la malul mării?

- Gigel Lazăr: Este un lucru foarte dificil. În primul rând, în luna februarie 2019, s-a anunțat exercițiul militar dintre NATO și Rusia. Este foarte greu pentru noi să credem că acea captură, de 1200 kg de cocaină, a fost întâmplătoare în spațiul în care NATO își desfășura exercițiile. Cine ar fi riscat, știind securitatea de acolo – dar, evident, este doar o presupunere și nu o certitudine. Pe de altă parte, dacă era un exercițiu NATO, cum ar putut fi acea cantitate de droguri trecută fără ca nimeni să-și dea seama? Un alt aspect este cum a putut să fie găsită acea barcă cu 1200 kg răsturnată, inițial cu o tonă, iar ulterior s-au mai aflat înca 200 kg. Iar statul român, prin instituțiile sale, nuși găsise exact pozția în raport de tot ceea ce înseamnă supravegherea zonei de după descoperirea celor 1.000 de kg. Sunt foarte multe nebuloase, din punctul nostru de vedere, în ceea ce privește acea cantitate.

Lux fără drog, nu prea merge

- Românii au bani? A fost pusă România pe harta europeană a cocainei?

- Românii au foarte mulți bani. Acest lucru se poate oberva și din gradul de ocupare a spațiilor de lux din România, din faptul că dacă nu îți faci rezervare în cluburile de lux din Capitală sau de la mare, nu găsești o masă. Autoritățile din România au această meteahnă veche de a spune că țara noastră este numai una de tranzit. Nu vor să recunoască, nici după atâția ani de zile, că România este o țară de consum. Nu vorbim neapărat despre consumul unui anumit drog. Discutăm creșterea unor prevalențe în ultimele trei rapoarte ale Institutului de Monitorizare de la Lisabona. Este foarte greu să înțeleg poziția autorităților române care încearcă de fiecare dată să justifice faptul că drogurile care sunt găsite în țară erau destinate Occidentului sau pentru nu știu care altă piață. Nu! În fiecare țară în care ajunge o anumită cantitate de drog, undeva între 20-40% rămâne drept garanție în traficul intern. Pentru mine ,este o ciudățenie că, atât DIICOT-ul cât și BCCO, transmit tot timpul că erau capturi pentru alte țări, și niciodată pentru România.

- Ce este diferit în actualul Raport European cu privire la consumul de droguri comparativ cu cel de anul trecut?

- Se constată că a crescut consumul de droguri pe foarte multe paliere, iar în raport de Uniunea Europeană se constată că a crescut numărul consumatorilor de cocaină. Observăm o creștere a prevalenței în România la toate tipurile de droguri. Nu mai avem o scădere. România este printre ultimele locuri, numai că, așa cum am evidențiat și în cadrul conferinței de lansare a raportului european privind drogurile, România greșește foarte mult, necuprinzând foarte multe spații recreaționale în care se consumă droguri. Studiile făcute în România sunt, din punctul nostru de vedere, cel puțin, limitate. Nu au o arie foarte largă pentru a vedea consumul de droguri în spațiile în care chiar se consumă: festivalurile, cluburile, internetul. Se face un studiu pe 3.000-4.000 de persoane și cam atât. Acest lucru nu scoate în evidență realitatea. Prevalența este o cercetare pe o afacere ascunsă din punct de vedere al legalității, dar aceasta, ca și prevalență, poate avea +/- 50%. Putem să ne gândim că România s-ar putea să fie printre primele locuri la explozia consumului de droguri sau, conform Agenției Naționale Antidrog, pe studiul pe care l-au prezentat, suntem printre ultimele locuri. Adevărul este, de fapt, undeva la mijloc.

Ecstasy plus alcool, egal nașpa

- De ce la festivaluri, cluburi, este un consum foarte mare de apă comparativ cu cel de bere de exemplu?

- La cluburi nici nu se mai consumă bere, se consumă apă plată pentru că să nu uităm că discutăm de Ecstasy, MDMA. Dimineața, la 4-5, pe ochelarii negri se consumă droguri. Se trage pe nas cu alte cuvinte.

- A crescut consumul de droguri în cluburi și la festivaluri?

- În toate festivalurile din lume se consumă droguri. Asta este foarte clar. Mai ales cele tehno și electro. Acestea sunt făcute în general pentru a se consuma, căci nu ai cum să asculți altfel acea muzică dacă nu intri într-o anumită stare. Iar acea stare este dată de anumite droguri. Trebuie să fim foarte obiectivi: există consumatori, există festivaluri, pentru asta există festivaluri și consumatori. La fel cum există dealeri. Haideți să nu mai ascundem toată chestia asta în spatele faptului că poliția sau nu știu mai cine își face datoria. Nu-și face nimeni datoria. Toată lumea consumă, toată lumea se distrează. Asta este și gândirea acestor festivaluri: de a refula consumatorii, indiferent că vorbim de corporatiști, studenți sau, din păcate, și de anumiți elevi. Aici este de fapt toată paradigma lucrurilor. Vrem să facem prevenire, dar nu avem cu ce, vrem să facem alternative la consum, dar nu avem cu ce și totul se limitează de fapt la bani.

Ochelarii negri, chemarea drogurilor

- Cum recunoaște dealerul, într-un club sau festival, un potențial client?

- De exemplu, dimineața, are ochelari negri pe nas. Se știe foarte clar că își dorește droguri.

- Și dacă îi are pe cap, e același lucru?

- În general, da. Acela deja a consumat. Ca și idee, spre dimineață, când sunt „after party-urile”, mulți care merg la festivaluri, merg cu doza după ei. Asta este foarte clar. Restul se întâmplă în cadrul festivalurilor sau pe lângă spațiile destinate activităților festivalului. Asta este de fapt realitatea cotidiană.

- La foarte multe festivaluri, înainte de acces, sunt controlați de poliție, jandarmerie, tot felul de autorități. Și, în ciuda acestui fapt, tot se consumă...

- În cadrul organizațiilor nonguvernamentale din UE, și mă refer la cele care fac parte din forumul societății civile, există o vorbă clasică: „nimic nu se poate face fără complicitatea reprezentanților autorităților statului”. Nu discutăm, în cazul nostru, despre complicitatea unor instituții guvernamentale, ci discutăm despre complicitatea unor angajați ai unor instituții guvernamentale care permit anumite lucruri. Și de aici cred că am spus totul.