Dispariţia uraniului românesc este în graficul Operaţiunii „Devalizarea României”

Distrugerea Companiei Naţionale a Uraniului a început de ani buni şi s-a făcut pas cu pas. Nuclearelectrica cumpără materia primă pentru centrala Cernavodă de la candieni. Noul şef al CNU a început concedierile. Gelu Mărăcineanu a lucrat anterior pentru Sorin Ovidiu Vântu, care l-a propulsat în 2009 preşedinte al Agenţiei Naţionale a Resurselor Minerale

Compania Naţională a Uraniului este unicul operator din România care exploatează, prepară minereurile uranifere şi rafinează concentratele tehnice de uraniu, pentru obţinerea pulberii sinterizabile de UO2, materie primă necesară funcţionării grupurilor nuclearo-electrice de la Cernavodă.

CNU va disponibiliza 700 din cei 1.350 de angajaţi în acest an, au declarat, la începutul lunii aprilie, surse din cadrul Ministerului Energiei, pentru News.ro. Mina de uraniu Crucea din judeţul Suceava va fi închisă temporar şi parţial timp de nouă luni, în condiţiile în care compania şi-a pierdut singurul client, Nuclearelectrica, care a optat să cumpere uraniu mai ieftin din Canada.

FOTO: Gelu Mărăcineanu

Planul

În acest context, în februarie a fost numit un nou director general la CNU, Gelu Mărăcineanu, cunoscut ca un om de casă al cuplului Sorin Ovidiu Vântu – Liviu Luca şi fost preşedinte al Agenţiei Naţionale a Resurselor Minerale în 2009. Sursele „Evenimentului zilei” din interiorul companiei susţin că deja a început restructurarea la sediul central din Bucureşti, făcându- se disponibilizări în loturi de mai puţin de 30 de persoane pentru a nu se acorda salarii compensatorii. Contractul colectiv de muncă prevede că disponibilizarea a peste 30 de salariaţi presupune acordarea acestora de compensatorii. Planul ar fi ca până în septembrie la Bucureşti să rămână cel mult 10 angajaţi, iar sediul central şi arhiva, care conţine multe contracte secrete căutate şi de DNA, să se mute la Suceava.

Gelu Mărăcineanu ne-a declarat că într-adevăr au fost concediaţi 26 de angajaţi, dar aceşti vor primi salarii compensatorii conform contractului colectiv de muncă. El ne-a mai spus că aceştia primeau spor de radioactivitate deşi lucrau în centrul Bucureştiului.

„Abonat” la banii CNU

Mărăcineanu a fost „abonat” la banii CNU, ca prestator de servicii prin firmele la care a lucrat anterior, iar pe listele de posibili directori din ultimii ani apărea inevitabil numele lui, spun aceleaşi surse. În octombrie 2013, de exemplu, sucursala județeană Braşov a CNU a organizat, la Feldioara, o dezbatere publică, în cadrul căreia a prezentat proiectul de „retehnologizare” a Uzinei „R”. Investiția era estimată la 140 de milioane de euro. Proiectantul Geoasset SRL a fost reprezentat de Gelu Mărăcineanu. Potrivit CV-ului de pe site-ul CNU, Mărăcineanu era în perioada respectivă director general al Geoasset SRL, care avea acelaşi sediu cu PSV Company, fosta Petromservice patronată le Sorin Ovidiu Vântu şi Liviu Luca, în strada General C. Budişteanu, nr. 11 bis din Bucureşti.

Tot surse din CNU susţin că Gelu Mărăcineanu este incopatibil cu actuala funcţie deoarece are un dosar la DNA.

Dosarul de la DNA

Împotriva lui Gelu Agafiel Mărăcineanu, director general al SC GEOASSET SRL, s-a început urmărirea penală pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, anunţa DNA într-un comunicat de presă din 31 martie 2014. El apare într-un dosar în care mai mulţi judecători şi avocaţi din Oradea sunt acuzaţi că au dat hotărâri favorabile unui condamnat, în scopul de a nu executa pedeapsa aplicată. „Suspecta M. M. D., avocat în cadrul Baroului Bihor, l-a ajutat pe condamnat, prin iniţierea redactării înscrisului «Act de împăcare» între partea vătămată și condamnat (înscris antedatat, nesemnat de condamnat şi neautentificat), prin conceperea documentului intitulat «Declaraţie de retragere a plângerii penale », antedatat (ambele scrise de persoana vătămată) şi prin iniţierea emiterii unui înscris fals «Adeverinţă», emisă și semnată de Mărăcineanu Gelu Agafiel, director general SC GEOASSET SRL (care conținea date nereale, nedatată şi fără număr de înregistrare). Toate acestea înscrisuri false au fost ataşate la contestaţia în anulare, care a și fost admisă, cu opinia separată a unui membru al completului de judecată”, se mai arată în comunicatul DNA.

Decăderea Companiei

Situaţia companiei este gravă deoarece cele două contracte care îi asigurau veniturile nu mai există după ce Nuclearelectrica SA a reziliat contractul cu CNU în data de 29.12.2015, iar Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat nu poate încheia un nou contract de achiziţie deoarece în bugetul consolidat aferent anului 2016 nu este prevăzută suma necesară. Ca urmare CNU nu are surse de venituri, ceea ce duce la imposibilitatea desfăşurării activităţii companiei şi implicit la închiderea acesteia.

CNU S.A. a avut venituri totale aprobate prin bugetul de venituri si cheltuieli aferente anului 2015 de aproximativ 163 milioane lei şi a contribuit la bugetul general consolidat cu aproximativ 74 milioane lei sub diferite forme: impozite şi taxe, contribuţii la fondul de asigurări sociale şi fonduri speciale, TVA, asigurând 1.350 de locuri de muncă.

Mărăcineanu şi proiectul Budureasa

„Am fost angajat al Petromservice până când domnul prim-ministru a semnat numirea mea în funcţie. La Petromservice am fost angajat din aprilie 2008. Anterior, am fost angajat al IPROMIN Bucureşti. Am plecat la Petromservice pentru ca am primit o ofertă financiară de nerefuzat”, declara Gelu Mărăcineanu, potrivit HotNews, în 2009 după ce fusese numit preşedinte al Agenţiei Naţionale a Resurselor Minerale. În cadrul PSV Company, Gelu Mărăcineanu a ocupat funcţia de director responsabil cu proiectele miniere ale companiei. „Printre alte proiecte miniere ale companiei eram responsabil şi de proiectul zăcământului din comuna Budureasa ”, preciza Gelu Mărăcineanu.

În zona Budureasa din judeţul Bihor a fost descoperit un zăcământ de calcar cu brucit, o afacere evaluata oficial la peste 1,4 miliarde de lei noi, care a intrat în anul 2007 în posesia lui Sorin Ovidiu Vântu.

Înalta Curte a scumpit uraniul

Compania Naţională a Uraniului a anunţat, în martie, că a recalculat preţul pulberii de dioxid de uraniu în urma unei decizii a instanţei supreme. Societatea de stat arată că a fost obligată să recalculeze preţul pulberii de dioxid de uraniu şi a demarat procedura de renegociere cu Nuclearelectrica în urma deciziei irevocabile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în data de 13 noiembrie 2015.

Nuclearelectrica cumpără acum de la canadienii de la compania Cameco, susținând că prețul cerut de CNU este cu 76% mai mare.

Decizia menţine măsurile cu impact financiar major dispuse de Curtea de Conturi în cadrul controlului efectuat în anul 2012 măsuri care conduc la creşterea preţului de vânzare. „Până la punerea în aplicare a deciziei irevocabile a ÎCCJ, ponderea obligaţiei la bugetul de stat din preţul de vânzare către SNN a pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu, a fost de 10%, comparativ cu 80% după aplicarea acesteia”, se arată într-un comunicat al CNU. Totodată, se menţionează că în cadrul negocierilor nu s-a ajuns la un consens privind acceptarea noului preţ, prin urmare CNU s-a aflat în imposibilitate de a mai livra marfa la preţul din contract, care nu acoperă obligaţiile la bugetul de stat şi costurile de producţie. În aceste condiţii, Nuclearelectrica a reziliat contractul cu CNU în decembrie 2015. Ulterior, compania a fost invitată să participe cu o ofertă fundamentată la procedura de achiziţie de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu organizată de Nuclearelectrica, oferta fiind declarată admisibilă, dar necâştigătoare, criteriul fiind preţul cel mai mic. Ca urmare, Nuclearelectrica cumpără acum de la canadienii de la compania Cameco, susținând că prețul cerut de CNU este cu 76% mai mare.

Revolta lui Băsescu

Traian Băsescu a criticat demersul Centralei de la Cernavodă de a cumpăra combustibil nuclear de la compania Cameco: „Nu am dubii că preţul canadienilor este mai bun. Problema este că preţul va fi mai bun doar până când România nu va mai produce combustibil nuclear. Pe urmă, va veni dependenţa de canadieni sau, de ce nu, de ruşi“, a susţinut Băsescu. „Domnule prim-ministru Cioloş, vă rog opriţi această ticăloşie, indiferent care este preţul uraniului românesc…Iar, dacă Compania Naţională a Uraniului are probleme, ajutaţi-o acum“.