Jose Mourinho (57 de ani la data de 27 ianuarie) este depășit de fotbalul actual. „The Special One” dă impresia, de câțiva ani, că nu-și mai găsește locul la nivel înalt, în elita pe care a cucerit-o și subordonat-o în a doua jumătate a anilor 2000. După mai bine de un an de pauză, portughezul a revenit în fotbal, la Tottenham, dar lucuruile nu merg deloc bine. Jose i-a luat locul lui Mauricio Pochettino, însă n-a resuscitat o trupă aflată în stare de reverie în această stagiune.

Bilanțul nu este grozav: 7 victorii, 3 egaluri și 5 înfrângeri, iar ziariștii de la „The Sun” au scris că Mourinho a pierdut vestiarul. Jucătorii sunt plictisiți din cauza metodelor de antrenament desuete. „Mingile lungi și acțiunile pe flancuri, astea sunt tactici folosite în liga a 2-a. Ședințele cu multă tactică, faze pornite de la auturi, sunt învechite acum în Premier League”, au scris cei de la celebrul tabloid.

Senzația că Mourinho a fost depășit de fotbalul modern a apărut cu mai mult timp în urmă. Tehnicianul s-a consacrat printr-un stil defensiv, cu care a uimit la FC Porto. Cu gruparea lusitană a câștigat Cupa UEFA (2003) și Liga Campionilor (2004). Stilul prudent, organizarea tactică minuțioasă și motivația erau armele grele ale unei formații care nu se putea lua la trântă în câmp deschis cu marile echipe. Plecat în carieră de la munca de jos, cea de traducător al lui Bobby Robson, portughezul și-a construit legenda în fotbal datorită spiritului analitic și abilității de-a jongla cu factorul psihologic. După fantasticele performanțe reușite la Porto, a bătut palma cu Roman Abramovici și a semnat cu Chelsea.

Timp de trei ani, între 2004 – 2007, „Mou” a fost în grafic și a dominat Premier League. Palmaresul stă mărturie pentru succesul londonezilor: Două titluri (2005 și 2006), Cupa Angliei (2007), două Cupe ale Ligii (2005 și 2007), Supercupa Angliei (2005). Însă, la un moment dat, mecanismul s-a gripat, antrenorul s-a certat cu miliardarul rus și a fost dat afară.

Chivu, om de bază la Inter

A plecat în Italia, la Internazionale Milano, și a strălucit din nou. Dincolo de titlurile interne aduse pe „Giuseppe Meazza” (2009 și 2010), marea izbândă rămâne trofeul Ligii Campionilor, câștigat în 2010. De amintit că unul dintre oamenii de bază ai milanezilor, în acea vreme a fost Cristi Chivu, fost căpitan al echipei naționale.

După ce s-a acoperit de glorie și în Italia, portughezul a plecat după marea victorie în Spania, la Real Madrid. Mulți specialiști au fost sceptici că Mourinho se va impune la o formație cu stil ofensiv imprimat în ADN. Însă portughezul n-a semnat doar statele de plată la Madrid. A avut de luptat cu FC Barcelona, aflată în cea mai importantă perioadă din istorie și a câștigat un titlu și Supercupa Spaniei (2012) și Cupa Spaniei în 2011. Marile eșecuri se leagă de ratarea trofeului UEFA Champions League, obiectiv pe care „galacticii” și-l fixează an de an.

A reluat colaborarea cu Abramovici

2013 este anul în care Mourinho revine la Chelsea după ce îngroapă resentimentele pe care le avea față de Roman Abramovici. Fără strălucirea de altădată, reușește să câștige Premier League în 2015, an în care pune mâna și pe Cupa Ligii. Însă, la câteva luni distanță, în sezonul 2015 – 2016, portughezul este dat afară din cauza crizei de rezultate.

Antrenorul devenise o frână pentru Chelsea, o echipă care practica un joc inestetic, lipsit de imaginație și cu o aplecare excesiv defensivă. După această experiență, tehnicianul lusitan nu și-a mai revenit. A semnat cu Manchester United în 2016, dar n-a putut să construiască o formație comparabilă cu vreuna dintre generațiile de succes conduse de Sir Alex Ferguson. Mourinho și-a așezat în vitrină Supercupa Angliei (2016), Cupa Ligii (2017) și Liga Europa (2017), dar senzația eșecului n-a putut și ștearsă. Același stil prudent, inexpresiv, fără plăcerea jocului, au transformat-o pe United într-o formație de pluton. I-a fost reziliat contractul, la finalul anului 2018, și a fost despăgubit cu 25 de milioane de euro.

Deocamdată, la Tottenham, Mourinho este departe de antrenorul care impunea respect prin rezultate, chiar dacă își atrăgea antipatia din cauza declarațiilor războinice. În acest moment, perspectiva unui al doilea sezon pe banca londonezilor este nesigură, iar semnalul dat de cei de la „The Sun” poate prevesti furtuna.