Proiectul legii resurselor hidrominerale se îndreaptă la Senat spre adoptarea tacită. Sindicaliștii de la Confederația Meridian se tem că „un împuternicit al statului” ne va pune să plătim pentru apa din fântâni.

Proiectul de lege privind resursele hidrominerale se află în lucru la comisiile permanente ale Senatului. Conform datelor de pe site-ul Senatului, actul normativ are termen de adoptare tacită 11 octombrie 2019. Până ieri își dăduseră avizul pozitiv Comisia juridică, Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru administrație publică. Singurul aviz negativ a fost emis de Comisia economică, industrii și servicii, al cărui președinte este Daniel Zamfir.

Consiliul Economic și Social (CES) a vizat nefavorabil, pe 11 iunie, proiectul, motivând că membrii săi nu au avut la dispoziție observațiile care au însoțit avizele Ministerului Sănătății și Ministerului Apelor și Pădurilor, iar resursele hidrominerale sunt de fapt resurse de apă subterană.

Mai mult, spune CES, prevederile proiectului interferează cu legislația ce reglementează gestiunea patrimoniului național care precizează că apa e un patrimoniu național care trebuie protejat, tratat și apărat ca atare, fiind o resursă strategică de care depinde siguranța națională etc.

„Băutul liber din izvor ar putea deveni o amintire, căci, iată, legea ce va reglementa acest coșmar a fost elaborată de Guvern și este pe cale să fie adoptată în Parlament. Așa zisa Lege a resurselor hidrominerale.

Astfel, apa de izvor va fi considerată o resursă minerală pentru consumul căreia statul va încasa o redevență similară redevențelor încasate pentru extragerea oricărui minereu”, anunța Confederația Sindicală Națională Meridian într-un comunicat cu titlul „Dreptul la apă – pericolul de a fi îngrădit”.

Bădălău își ocolește „băiatul de casă”?

O miză a noii legi ar putea fi eliminarea verigii intermediare SNAM (Societatea Națională a Apelor Minerale ce are ca acționar unic Ministerul Economiei) în relația companiilor îmbuteliatoare de apă minerală cu statul român, instituție care este condusă de Alin Guțu, cunoscut ca unul dintre ”băieții de casă” ai baronului de Giurgiu, Nicolae Bădălău, șeful ministerului care a inițiat proiectul legislativ.

În trecut, Consiliul Concuren ței a fost sesizat de către Patronatul Apelor Minerale APEMIN cu privire la situația de pe piața de profil generată de existența unor agenți economici îmbuteliatori care dețin licențe de exploatare direct de la Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), în timp ce alți agenți economici îmbuteliatori achiziționează materia primă de la SNAM, în calitate de titulară a licențelor de exploatare a resurselor de apă minerală.

Reclamația a venit după o majorare cu 17,7% a prețului apei minerale naturale la sursă, operată de SNAM spre finalul anului 2015.

Hop și Cumpănașu

La elaborare textului proiectului de lege, care s-a făcut la Ministerul Economiei, condus de Nicolae Bădălău, au participat, potrivit Gazeta de Cluj, reprezentanți ai firmelor Perla Harghitei SA, Rio Bucovina (afacerea fraților Hayssam) și Carpathian Springs SA, afacerea miliardarului Jean Valvis.

De asemenea au fost consultați reprezentanții Coaliției Naționale pentru Modernizarea României, condusă de candidatul la alegerile prezidențiale, Alexandru Cumpănașu, ai Patronatul Apelor Minerale Naturale din Romania, o asociație a marilor societăți comerciale din industria apei cum ar fi Romaqua Group Borsec, cea mai mare societate de îmbuteliere a apei din România.

De remarcat este faptul că Alexandru Cumpănașu a fost pe statul de plată al firmei Romaqua, condusă de oameni care au legături cu Serviciile Secrete. Potrivit declarației de avere, Alexandru Cumpănașu a primit de la Romaqua pentru anul 2018 o remunerație de 3.000 de euro.

Potrivit surselor EVZ, Alexandru Cumpănașu a fost propulsat în viața publică de șeful Romaqua Grup, generalul (r) Constantin Rotaru, fost director adjunct al Serviciului de Informații Externe (1999 – 2005). Pe vremea lui Ceaușescu, a lucrat la informații economice, inclusiv la ICE Dunărea, unitatea prin care se derulau operaţiunile de Aport Valutar Special ale Securităţii. În anii ’90, fiind trecut temporar în rezervă, a condus societatea Grivco International. Administrează Romaqua Group din 2005.

Valvis și Hayssam

Carpathian Springs, controlată de Jean Valvis, a primit în concesiune, pentru 20 de ani, cu drept de prelungire pe perioade succesive de câte cinci ani, perimetrul Barnar Vest, din județul Suceava. Omul de afaceri va exploata resursele de apă minerală din acea zonă, în schimbul unei redevențe derizorii.

În cei 20 de ani de concesiune, statul va încasa puțin peste 2,8 milioane de euro, deoarece pentru concesionarea suprafeței de 2,054 km pătrați, Carpathian Springs plătește o taxă anuală de 32.000 de lei/km pătrat, respectiv aproape 0 de euro. Pe lângă cei 32.000 de lei/km pătrat, concesionarul achită și redevență minieră de 4 euro/1.000 litri de apă.

Sirianul Omar Hayssam deţinea contractul de concesionare cu Societatea Naţională Ape Minerale pe 25 de ani prin firma Bucovina Mineral Water S.A, fosta Moldo Drinks Production. În 2017, grupul polonez Maspex Wadowice, proprietarul Tymbark, a cumpărat firma Rio Bucovina, prețul tranzacției fiind de la 1,8 milioane de euro. Rio Bucovina deține o cotă de circa 10% din piața românească a apelor îmbuteliate.

Apele geotermale, regim special

Fostul director general al ANRM, Aurel Gheorghe, care a lucrat la proiectul inițial de lege al resurselor hidrominerale, a declarat pentru Evenimentul zilei:

„ANRM a început să lucreze la proiect în 2017. Ideea inițială a fost că tot ce ajunge la raft să se taxeze prin introducerea redevenței. Proiectul a fost preluat de Ministerul Economiei, după care nu mai știu ce s-a întâmplat. Ce pot să spun este că au existat intervenții făcute de Dorinel Ursărescu, consilier personal al preşedintelui ANRM Gigi Dragomir, președintele de la Borsec și patronate. Apele geotermale au redevență zero, deoarece a intervenit Darius Vâlcov care are interese la SIF Transilvania, proprietarul Felix SA”.

Redevențele pe care le va introduce legea Redevenţa pentru exploatarea apei minerale, apei de izvor sau a apei de masă îmbuteliate se stabileşte astfel: a) 4,0 Euro/ m3 pentru apa minerală naturală îmbuteliată; b) 4,0 Euro/ m3 pentru apa de izvor îmbuteliată; c) 4,0 Euro/m3 pentru apa de masa îmbuteliată; d) 2, 0 Euro/m3 pentru apa minerală terapeutică îmbuteliată; e) 0,1 Euro/m3 pentru apa minerală terapeutică utilizată în balneaţie; f) 0,00 Euro/m3 pentru apa geotermală și pentru apa minerală naturală utilizată la buvetele publice. Fac obiectul redevenței numai cantitățile de resurse hidrominerale comercializate; nu fac obiectul plății redevențelor cantitățile de apă deversată controlat în vederea menținerii caracteristicilor calitative ale acestora.

Se taxează și apa de izvor și de masă

Noua lege îi obligă pe producătorii de apă de izvor și de masă să semneze contracte de concesiune și să plătească redevențe și taxe de exploatare, pe sistemul pe care funcționează acum îmbuteliatorii de ape minerale – acestea din urmă fiind incluse printre produsele al căror preț este reglementat de stat, mai exact de către Ministerul Finanțelor Publice.

Așa cum era de așteptat, îmbuteliatorii de apă de masă și de izvor au reacționat negativ la această inițiativă legislativă: „Noul proiect de lege privind resursele hidrominerale aduce schimbări care vor afecta nu numai producătorii din industrie, ci mai ales consumatorii, prin scumpirea apei la raft”, se arată într-un comunicat al Asociației Producătorilor din Industria Apei.