Directorul Institutului Astronomic al Academiei Române (IAAR), Vasile Mioc, are un salariu de peste 150.000 de lei pe an, deşi a ratat proiecte menite să reînvie astronomia românească.

Cel mai bun telescop românesc are 50 de ani. Cu el, nu poţi descoperi nimic. Un nou telescop a primit bani europeni în 2010. Cu el, românii ar putea descoperi exoplanete, asteroizi, comete. Numai că banii par să fie într-o gaură neagră, de unde nimeni nu-i poate lua.

Olimpică la astronomie: "Nu vreau să mă rog de Guvern"

Ioana Zelko avea 18 ani acum doi ani. Luase medalie de aur la olimpiada de astronomie, deşi şcoala românească nu are materia aceasta în programă! Atunci, spunea că e imposibil să faci observaţie astronomică în România. Deşi, paradoxal, elevii români sunt pe locul trei în lume la această disciplină.

Între timp, Ioana a ajuns la Massachusetts Institute of Technology (MIT), poate cea mai bună universitate tehnică din lume. Încă din 2009 ştia că o să plece, deşi dorinţa ei era de a rămâne în România. "Aş vrea să fac cercetare, dar să nu mă rog întruna de Guvern", spunea ea atunci.

Un proiect de 1,5 milioane de euro

Soarta telescopului TELEROM, de care vorbim mai jos, e din păcate soarta cercetării româneşti în ansamblu. Cazul arată cum nici măcar banii europeni nu pot veni în ajutorul ştiinţei româneşti. Astfel, deşi vorbim de un telescop şi de soarta unei "bresle" restrânse, a astronomilor, putem găsi în acest caz explicaţia dezastrelor din educaţia noastră. În ţara în care jumătate dintre elevi nu iau BAC-ul, cei mai buni din cealaltă jumătate aleg calea diasporei.

"Putem să pierdem telescopul", se vede nevoit să recunoască Marian Şuran, omul care a scris proiectul pentru finanţarea TELEROM, anul trecut. Acum nouă luni, proiectul câştiga concursul pentru alocarea de fonduri şi primea suma de 1,5 milioane de euro, fonduri structurale europene.

Bani pe hârtie, nu în realitate

În timpul scurs până acum - suficient unei femei pentru a naşte - cei care se ocupă de proiect nu au reuşit să conceapă caietul de sarcini. Asta deoarece Institutul Astronomic nu a reuşit să deblocheze fondurile, iar licitaţia pentru achiziţionarea telescopului nu poate începe fără ca instituţia să aibă banii în cont.

"Suntem pe nisipuri mişcătoare. Nu ştim ce să facem", spune Şuran. Cazul i-a intrigat pe astronomii români din diaspora, care s-au întrebat cum de România refuză un telescop oferit pe tavă. Ovidiu Văduvescu, cercetător la Grupul de Telescoape Isaac Newton (Insulele Canare), a cerut o explicaţie Ministerului Economiei, "autoritate de management" a proiectului. Răspunsul: "Petiţia excede aria de competenţă a ministerului".

Proiectul a rămas fără sprijin şi din partea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS). În tot acest timp, reprezentantul legal al proiectului, directorul Vasile Mioc, nu mişcă un deget. Potrivit surselor EVZ, Mioc este vestit pentru că, în 2009, a pierdut două proiecte de 15 milioane de dolari după ce a uitat să semneze la timp proiecte de finanţare pentru două telescoape româneşti.

VEDERE "ÎNGUSTĂ"

Din România, Universul pare sărac

Observatoarele mari ale lumii înlocuiesc telescoapele de 1 metru, socotite depăşite. Iar cu telescopul de 50 cm din Bucureşti ai acces la doar câteva mii de corpuri cereşti. Care este diferenţa dintre un telescop de 50 cm şi unul de 1,3 m? Plasat într-un loc lipsit de poluare luminoasă, telescopul de 1,3 poate pătrunde de 10.000 de ori mai "adânc" în Univers.

Asta înseamnă că astronomii vor observa obiecte de 10.000 de ori mai puţin strălucitoare decât cele observabile cu telescopul de 50. Cu TELEROM ar putea fi descoperite exoplanete, găuri negre sau asteroizi şi comete posibil periculoase pentru Terra.

"Numărul total de obiecte observabile este de circa 1 milion de asteroizi şi comete, 100 de milioane de stele şi tot atâtea galaxii!", spune Văduvescu.

MANAGEMENT DEFECTUOS

Proiecte de 16 milioane de euro, "scăpate" printre degete de Mioc

În declaraţia de avere postată anul trecut pe site-ul institutului, Vasile Mioc preciza că venitul anual încasat din salariu este de 151.790 lei (circa 38.000 de euro). Însă, în calitate de director, Mioc este pe cale să piardă a doua sa şansă de a obţine, din bani europeni, un telescop pentru astronomii români.

1970 - dat afară pentru că a vrut telescop nou

România are un amplu istoric de eşecuri în achiziţionarea unui telescop, două în mandatul lui Mioc. Prima şansă s-a ivit în anii ’70, când toate ţările din jurul nostru s-au dotat cu observatoare de peste 1 metru în diametru.

Atunci, Bulgaria punea mâna pe un observator de doi metri. În România vremii, un astronom care susţinea proiectul de achiziţionare a fost persecutat şi dat afară din Institutul Astronomic!

1999 - Banii de telescop, irosiţi pe un planetariu

Apoi, a fost anul eclipsei, 1999. Atunci, Academia Română punea la dispoziţia Institutului, pentru ridicarea unui nou observator, un teren în comuna Teişani, judeţul Prahovei.

Planul era de a muta observatorul de 50 de centimetri de la Bucureşti. De ce? "Un observator de 50 de centimetri în condiţiile de poluare luminoasă din Bucureşti face ca unul de 15 cm în munţi", explică Şuran. Proiectul a primit finanţare de la statul român, dar banii -circa 100.000 de dolari-au fost folosiţi pentru un planetariu. Acesta a rămas nefolosit chiar şi astăzi.

2009 - telescopul pierdut printre hârtii

În fine, a fost anul 2009, când am fost rugaţi tot cu bani europeni. Ovidiu Văduvescu îşi aminteştă că, atunci, directorul institului, Vasile Mioc, "a «întârziat» să semneze, până după data limită, un proiect întocmit chiar de institutul pe care-l conduce, proiect care solicită două telescoape în valoare totală de 15 milioane de euro". Asta a dus la risipirea şanselor de finanţare.

Contactat de EVZ, directorul Mioc ne-a îndrumat spre şeful de proiect Marian Şuran, refuzând să facă alte comentarii. "Domnul Mioc a spus că dânsul se ocupă de proiect doar ca reprezetant legal", ne-a spus o reprezentantă a institutului.

Şuran este cel care a scris proiectul, iar Mioc - reprezentant legal şi director de institut - nu a găsit modalităţi de a pune mâna pe cele 1,5 milioane alocate.