Dana Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, susţine și vorbește despre nevoia înfiinţării în cadrul Ministerului Public a unei direcţii speciale care să investigheze doar infracţiunile comise de magistraţi. În acest moment există un serviciu în cadrul DNA care se ocupă de aşa, iar Laura Codruţa Kovesi s-a opus vehement înfiinţării unei noi direcţii, motivând că ar fi afectată independenţa justiţiei. Reamintim că și ministrul Justiției, Tudorel Toader, a susținut înființafrea unei asatfel de direcții care ar duce la îndepărtarea presiunilor.
În discursul susţinut în comisia parlamentară responsabilă de legile din domeniul justiţiei, Dana Gîrbovan a afirmat că, din contră, este nevoie de o asemenea direcţie tocmai pentru a proteja independenţa justiţiei.
Iată care este argumentația șefei UNJR:
"Din perspectiva noastră, raţiunea pentru înfiinţarea unei secţii în cadrul Parchetului General ţine de consolidarea independenţei justiţiei. S-a spus acest lucru în mod deschis, inclusiv de membri CSM, că există colegi judecători care acuză presiuni prin modalitatea în care sunt instrumentate dosare privind fapte de corupţie, în condiţiile în care procurorii de şedinţă, procurorii care instrumentează cauzele pe care ei sunt chemaţi să le judece sunt tot procurorii care pot să vină să-i ancheteze.
Dar aceasta este doar o faţetă a problemei. La DNA există într-adevăr o secţie sau un serviciu dedicat infracţiunilor de corupţie în justiţie. În cadrul acestui serviciu funcţionează procurori care pot fi numiţi dintre procurorii cu vechime efectivă de patru ani (plus doi ani de INM) la nivel de judecători. Or aceştia anchetează şi trimit în judecată judecători de la curţile de apel sau ÎCCJ. Care este legătura cu independenţa justiţiei? Este următoarea: în momentul în care un judecător este trimis în judecată, acesta este suspendat automat din funcţie.
Ca atare, această nouă structură nu ar genera doar reorganizarea internă a Ministerului Public, ci ar crea garanţii suplimentare de independenţă a justiţiei, a judecătorului în special, şi din acest motiv noi am propus şi este extrem de important ca procurorii din această structură să fie procurori cu minim 18 ani vechime la nivel de minim curte de apel şi să fie numiţi printr-o procedură transparentă de plenul CSM, fără nicio implicare a niciunui actor politic în această procedură.
De asemenea, mandatul acestor procurori trebuie să fie unul limitat şi să se interzică prin lege delegarea sau detajarea procurorilor din alte secţii sau parchete în această secţie nou formată. Ar trebui să existe o competenţă legată strict de infracţiunile contra justiţiei şi includ aici infracţiuni de corupţie, infracţiuni asimilate faptelor de corupţie, infracţiuni în legătură cu serviciul săvârşite de judecători sau procurori sau infracţiunile prevăzute de codul penal, infracţiuni contra intereselor justiţiei. Nu alte tipuri de infracţiuni. Deci o competenţă după tipul de infracţiuni şi calitatea persoanei."
Și Tudorel Toader a susținut necesitatea înființării unei astfel de direcții
Reamintim că și Tudorel Toader, ministrul Justiției, a vorbit despre necesitatea înființării unei direcții noi, separată de DNA si DIICOT. El a spus ca a propus in proiectul de modificare a legilor justitiei infiintarea unei directii in acest sens.
"Apare inca o Directie speciala in Ministerul Public, cu competenta exclusiva de efectuare a urmaririi penale pentru faptele reclamate a fi fost comise de magistrati", a declarat Tudorel Toader.