Agenţia France Presse a rememorat principalele evenimente care au marcat anul 2019. Printre acestea se numără Mişcări de protest, fenomene naturale extreme dar şi foiletonul Brexitului sau procedura de destituire împotriva preşedintelui american Donald Trump, informează Agerpres.

Situaţii de criză în America Latină

Venezuela - În ianuarie, opozantul Juan Guaido se proclamă preşedinte interimar, cerând plecarea lui Nicolas Maduro a cărui realegere o contestă, într-o ţară afectată de prăbuşirea economiei şi de o gravă criză migratorie. Guaido este recunoscut de aproximativ cincizeci de ţări, între care Statele Unite. Susţinut de armată, Maduro rămâne în funcţie.

Haiti - Zeci de oameni au murit de la jumătatea lunii septembrie în cursul unor manifestaţii care au cerut demisia preşedintelui Jovenel Moise în urma unei penurii de combustibili.

Ecuador - În octombrie ţara a fost paralizată timp aproape două săptămâni din cauza eliminării subvenţiilor la combustibili, măsură anulată în cele din urmă.

Chile - Parlamentul decide la jumătatea lunii noiembrie să lanseze un referendum pentru revizuirea Constituţiei moştenite de la dictatura Pinochet după o lună de proteste violente împotriva inegalităţilor socio-economice soldate cu aproximativ 20 de morţi şi peste 2.000 de răniţi.

Bolivia - Pe 24 noiembrie a fost anulată realegerea contestată a preşedintelui Evo Morales, după aproape patru săptămâni de proteste care s-au soldat cu zeci de morţi. Eliberat de poliţie şi armată, primul preşedinte indigen al ţării a demisionat pe 10 noiembrie, exilându-se în Mexic şi denunţând o lovitură de stat.

Columbia - Preşedintele de dreapta Ivan Duque s-a confruntat din 21 noiembrie cu o mişcare neobişnuită marcată de proteste masive.

Revolte arabe, confruntări în Iran

Algeria - Pe 22 februarie au început manifestaţii masive împotriva candidaturii lui Abdelaziz Bouteflika pentru un al cincilea mandat, acesta fiind foarte slabit în urma unui atac cerebral în 2013. La 2 aprilie, preşedintele a demisionat sub presiunea străzii şi a armatei. Dar algerienii continuă să demonstreze în masă, hotărâţi să scape de întregul ''sistemul'' în vigoare de la independenţa din 1962.

Sudan - La 11 aprilie Omar el-Bashir, aflat la putere timp de 30 de ani, a fost demis de armată după patru luni de mişcare populară, declanşată de triplarea preţului la pâine. Represiunea s-a soldat cu peste 250 de morţi, potrivit manifestanţilor. În luna august, este creat un Consiliu de tranziţie.

Irak - Un protest social a început la 1 octombrie împotriva corupţiei, şomajului şi prăbuşirii serviciilor publice, înainte de a degenera într-o criză politică gravă. La 1 decembrie, Parlamentul a acceptat demisia guvernului. Peste 420 de persoane, în mare parte manifestanţi, au fost ucise şi mii au fost rănite la Bagdad şi în Sudul şiit.

Liban - Anunţarea la 17 octombrie a unei taxe - anulate rapid - la apelurile prin mesageria WhatsApp a stârnit o reacţie populară puternică, ceea ce a dus la demisia premierului Saad Hariri. Protestatarii continuă să solicite plecarea întregii clase politice, considerate corupte şi incapabile să pună capăt crizei economice.

Iran - Ţara a fost scena mai multor zile de revolte, la jumătatea lunii noiembrie, după o creştere a preţului benzinei, proteste soldate cu cinci morţi, potrivit autorităţilor, şi peste 200, potrivit Amnesty International.

Boeing în turbulenţă

La jumătatea lunii martie, avioanele 737 MAX ale producătorului american Boeing sunt consemnate la sol, după două prăbuşiri ale unor aeronave ale Lion Air şi Ethiopian Airlines, soldate în total cu 346 de morţi. Cauza ar fi fost sistemul automat care ar trebui să împiedice avionul să intre în picaj. Accidentele au costat constructorul aproximativ zece miliarde de dolari, acesta confruntându-se cu plângeri ale victimelor şi investigaţii ale autorităţilor americane.

Brexit

Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, decisă de britanici prin referendum în 2016, programată iniţial pentru 29 martie 2019, este amânată de trei ori, după aceea amânată până la 31 ianuarie 2020, din cauza lipsei unui acord între britanici cu privire la condiţiile ''divorţului''. Deputaţii resping un acord încheiat cu UE de premierul Theresa May precum şi un al doilea text negociat de succesorul ei Boris Johnson, care a obţinut organizarea de alegeri anticipate la 12 decembrie.

Notre-Dame de Paris, în flăcări

Pe 15 aprilie, acoperişul şi turla catedralei Notre-Dame de Paris au fost devastate de un incendiu. Pompierii reuşesc să salveze clădirea construită în stil gotic. Un lanţ uman reuşeşte să salveze aproape toate lucrările şi relicvele. Incendiul produs în unul dintre cele mai vizitate monumente din Europa stârneşte emoţie globală, fiind colectaţi 922 de milioane de euro pentru reconstrucţia sa, care va dura ani întregi.

Imaginea unei găuri negre

În aprilie, o echipă internaţională de oameni de ştiinţă a dezvăluit prima imagine a unei găuri negre: un cerc întunecat în mijlocul unui halou în flăcări, în centrul galaxiei M87, la aproximativ 50 de milioane de ani lumină de pe Pământ.

Programul nuclear al Iranului

În luna mai, Teheranul a început să se retragă din acordul internaţional din 2015 privind programul său nuclear, ca răspuns la retragerea Statelor Unite în 2018 şi la restabilirea sancţiunilor. Presiunea creşte între Washington şi Teheran, după acţiuni de sabotaj şi atacuri asupra unor navelor în Golf, atribuite asupra Iranului, care neagă acuzaţiile. Pe 14 septembrie, atacurile asupra infrastructurii petroliere din Arabia Saudită sunt revendicate de rebelii yemeniţi houthi, susţinuţi de Teheran. Pe 7 noiembrie, Iranul a relansat activităţile de îmbogăţire a uraniului în uzina subterană din Fordo (180 km sud de Teheran).

Manifestaţii la Hong Kong

Hong Kong-ul a cunoscut din iunie cea mai gravă criză de la retrocedarea sa către China în 1997, cu manifestaţii aproape zilnice din ce în ce mai violente împotriva ingerinţelor considerate tot mai mari de către Beijing şi pentru reformele democratice. Pe 24 noiembrie, candidaţii pro-democraţie au obţinut o victorie copleşitoare la alegerile locale.

Recorduri de temperaturi crescute

Iulie 2019 este luna cu cele mai crescute temperaturi măsurate vreodată, fiind înregistrate recorduri de temperatură în Europa dar şi la Polul Nord. În august, în Islanda s-a topit primul gheţar, în timp ce alţi 400 sunt ameninţaţi. În august şi septembrie, incendiile au făcut ravagii în regiuni întregi ale Amazoniei din cauza defrişărilor, provocând critici puternice cu privire la politicile preşedintelui brazilian de extremă dreapta Jair Bolsonaro. Australia s-a confruntat cu incendii fără precedent în noiembrie. Tânăra activistă suedeză pentru apărarea mediului Greta Thunberg a reunit milioane de oameni în cadrul mişcării ei ''Fridays for Future''.

Dezangajarea americană

La începutul lunii august, Statele Unite s-au retras din Tratatul privind armele nucleare intermediare (INF), încheiat în timpul Războiului Rece cu Moscova. În numele sloganului ''America pe primul loc'', preşedintele Donald Trump înmulţeşte retragerile de pe scena multilaterală: retragerea din nord-estul Siriei, oficializarea retragerii din acordul de la Paris privind clima, lansarea unui război comercial fără milă cu partenerii săi, în special Uniunea Europeană şi China a căror economie se încetineşte brusc.

Procedura de punere sub acuzare şi destituire împotriva lui Donald Trump

Parlamentarii democraţi iniţiază la 24 septembrie o procedură de destituire a preşedintelui Donald Trump, suspectat de abuz de putere pentru că au cerut Ucrainei să-l ancheteze pe democratul Joe Biden, potenţial adversar la alegerile prezidenţiale din 2020. În cursul audierilor publice, martorii, inclusiv mai mulţi diplomaţi, depun mărturii împotriva preşedintelui. Dacă procedura ar rezulta într-un proces în Senat, majoritatea republicană ar bloca destituirea.

Ofensiva turcă în Siria

Pe 9 octombrie, Turcia a lansat o ofensivă împotriva miliţiei kurde Unităţile de protecţie a poporului (YPG), aliate cu Occidentul în lupta anti-jihadistă, dar descrisă de Ankara drept ''teroristă'' din cauza legăturilor sale cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Operaţiunea, lansată după anunţarea de Donald Trump a retragerii trupelor americane din nord-estul Siriei, a stârnit critici la nivel internaţional. Ankara, care doreşte să înfiinţeze o ''zonă de securitate'' în nordul Siriei pentru a stabili două milioane de sirieni care s-au refugiat în Turcia, îşi încheie ofensiva pe 23 octombrie, după două acorduri negociate separat cu Statele Unite şi Rusia.

Baghdadi, ucis

Pe 27 octombrie, Donald Trump a anunţat moartea liderului grupării Statul Islamic (SI), Abu Bakr al-Baghdadi, în timpul unei operaţiuni militare americane în nord-vestul Siriei. Considerat responsabil pentru execuţii şi atrocităţi multiple în Irak şi Siria şi de atacuri sângeroase, Baghdadi s-a detonat în satul în care se ascundea. La sfârşitul lunii martie, forţele arabo-kurde ajutate de Statele Unite au preluat controlul la Baghouz, ultimul bastion sirian al SI, punând capăt califatului. Dar celulele în stare latentă rămân pe teritoriul Siriei.

Veste galbene pe Champs-Elysées

Pe 16 martie, Parisul a cunoscut un nou focar de violenţă, cu magazine jefuite şi arse pe Champs-Elysées, în a patra lună de la mobilizarea ''vestelor galbene'' împotriva politicii sociale şi fiscale a guvernului. Prefectul poliţiei din Paris este demis. Unsprezece oameni au murit de la începerea protestelor, care s-au diminuat în lunile următoare, şi mii au fost răniţi. ONU şi-a exprimat îngrijorarea privind informaţiile referitoare la ''utilizarea excesivă a forţei'', solicitând o anchetă.

Giganţii Internetului

În Statele Unite şi în Europa, giganţii internetului Google, Apple, Facebook şi Amazon, criticaţi pentru protecţia datelor cu caracter personal sau poziţiile dominante (piaţa publicitară, căutarea online, comerţ electronic ...) fac obiectul unor anchete, a unor ameninţări cu desfiinţarea şi amenzi (cinci miliarde de dolari pentru Facebook în Statele Unite). Un conflict are loc între giganţii reţelelor web şi mass-media cu privire la remuneraţie pentru conţinutul pe care îl preiau din presă, captând cea mai mare parte a veniturilor din publicitate online. În Franţa, Google şi Facebook refuză să plătească presei ''drepturile vecine'', un mecanism de împărţire a veniturilor permis prin transpunerea unei directive europene, adoptată la sfârşitul lunii martie.