Editura Evenimentul si Capital

DEZVĂLUIRI BOMBĂ ALE LUI ION CRISTOIU. Din ciclul Vacanțele de lux ale Arhanghelilor anticorupție. Azi: General de Brigadă SRI, Elena Istode, șefa acoperiților din Serviciu pe iahtul unui penal

Gândul lui Cristoiu
Autor: | | 31 Comentarii | 25343 Vizualizari


Vezi galeria foto:

Fotografiile de mai sus o surprind pe generalul de brigadă SRI Elena Istode, pînă nu demult șefă a Direcției de Securitate Economică, în prezent Șefa acoperiților din SRI, în plină petrecere a vacanțelor de lux la Monaco și Cannes.

Că distinsa, ca persoană fizică, își poate petrece vacanțele unde vrea, chiar și pe Planeta Marte, descoperită a avea plaje cu palmieri, e treaba ei, deși, eu, în calitate de comunist, am avut și continui să am alergie la nomenklaturiștii mai vechi sau mai noi care preferă vacanțele de bogătași din Vest vacanțelor de bun simț ale funcționarilor din Est. Problema e că aceste fotografii, făcute, din cîte se vede, cu știința și cu plăcerea de a se expune a doamnei general, au fost realizate în 2008-2009, cînd Elena Istode, ca șefă a Direcției de Securitate Economică a SRI, supraveghea, ca să nu fie atinse de corupție, toate contractele încheiate de statul român cu oamenii de afaceri. Și nici asta n-ar fi o problemă – vacanța de lux a unui general SRI, presupunînd că Monaco și Cannes erau singurele locuri de lecuire de stresul vînării de corupți – dacă, așa cum ne arată fotografiile, Elena Istode nu s-ar fi dat în stambă împreună cu omul de afaceri Cristian Rizea și distinsa sa soție, Josette Rizea (vezi foto în trei). Și nici asta n-ar fi o problemă dacă nu cumva omul de afaceri Cristian Rizea n-ar fi plătit vacanțele de lux ale doamnei general.

Am publicat aceste fotografii, care mi-au parvenit pe fondul dezvăluirilor lui Sebastian Ghiță, nu atît pentru ca priveliștea doamnei general pe yaht, în posturi studiate, de starletă, să-i împingă pe securiștii din SRI să ordone, ca și în cazul României Tv, închiderea blogului meu, care face dezvăluiri fără aprobarea lor, cît mai ales pentru că ele mărturisesc un adevăr al vremurilor noastre: Sistemul mafiot al instituțiilor de forță a fost și este ticălos nu numai pentru c-a comis abuzuri, nu numai pentru c-a încălcat grav drepturile omului, dar și pentru că, în timp ce trimitea cetățeni nevinovați la pușcărie, în timp de curma cariere de politicieni, în timp de distrugea afaceri, în timp ce reduce presa la cîinele de pază al cătușelor, el petrecea în vacanțe de lux, peste hotare, plătite de oamenii de afaceri. Asta în timp ce Divizia Presă a Binomului SRI-DNA nu contenea a denunța pe toți oamenii de afaceri români drept niște borfași care trebuie să înfunde pușcăriile în surîsul triumfător al Codruței Kovesi. Trăim vremuri istorice, vremurile revelațiilor despicătoare de catapetesme!

Vi-l amintiţi pe inspectorul de Poliţie Javert din Mizerabilii? Timp de 12 ani, din 1820 pînă în 1832, şi preţ de cîteva sute de pagini, cît are romanul lui Victor Hugo, el îl urmăreşte necruţător pe Jean Valjean sub semnul datoriei de a-l prinde şi de-al sancţiona pe cel care încalcă Legea. În final, pus în faţa obligaţiei morale de a-i fi recunoscător lui Jean Valjean, pentru că l-a salvat de la moarte, Javert preferă să se sinucidă decît să lase liber un infractor. Au rămas celebre vorbele sale de justificare a sinuciderii:

„Am fost totdeauna sever în viaţă. Cu alţii. Era just. Făceam bine astfel. Acum, dacă nu sînt sever şi cu mine, tot ceea ce-am făcut just va deveni injust.”

Conturat în chip romantic, Javert e pînă la urmă un om unidimensional, cum ar fi zis Marcuse. Din roman nu-l vedem muncind, bînd, făcînd amor, dormind, privind melancolic ivirea lunii pline. Îl vedem numai şi numai urmărind infractori. Astfel de personaje, golite de viaţă autentică, pentru că viaţa lor se reduce în chip fals la îndeplinirea datoriei, am întîlnit cu duiumul în proza proletcultistă din anii ’50 de la noi. Activişti de partid veniţi de la raion, secretari de partid de pe plan local n-au altă viaţă decît cea dedicată prinderii duşmanului de clasă. Nu beau, nu mănîncă, nu ţucă o muiere, nu cîntă, nu ţipuresc, nu fac amor. Luptă şi iar luptă.

Mladin din Cumpăna luminilor, roman de Nicolae Jianu, e secretarul de partid al şantierului pe care se ridică o hidrocentrală. E tuberculos pe moarte. În roman, el nu se lasă dus de pe şantier decît în agonie. Cum să nu fie el prezent pe cîmpul de luptă revoluţionar?

Carmen Iohannis facuta PRAF de Olguta Vasilescu. Nevasta lui Manda, GLUME NEMILOASE despre sotia presedintelui: Rochita roz deasupra genunchiului...

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: Opinii EVZ

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI