Candidat pentru funcția de adjunct al procurorului-șef al DIICOT, procurorul Oana Schmidt-Hăineală a declarat miercuri că vrea ca în școli să existe acțiuni de educație juridică privind pericolul traficului de persoane.
„Având în vedere necesitatea intensificării eforturilor în ce priveşte traficul de persoane, voi propune procurorului-şef, în situaţia în care voi fi numită în funcţia de procuror-şef adjunct, iniţierea de acţiuni de educaţie juridică în şcoli şi licee împreună cu ONG-uri, împreună cu reprezentanţi ai ANITP (Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane - n.r.) şi ai DCCO (Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate - n.r.). Consider lăudabilă iniţiativa Ministerului de Interne de a înfiinţa registrul naţional cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale şi consider că DIICOT ar trebui să alimenteze această bază de date (...) întrucât informaţiile pot salva vieţi”, a precizat Oana Schmidt Hăineală la interviul desfăşurat la Ministerul Justiţiei.
Ea a vorbit și despre măsurile pe care dorește să le implementeze în situația în care va fi numită în funcția de adjunct.
„Din perspectiva asigurării resurselor umane, vizez următoarele obiective: acordul direct la crearea unei echipe manageriale omogene, menţinerea unui nivel ridicat de integritate, stabilirea unui ritm de lucru realist, terminarea stocului de dosare vechi, gestionarea comunicării publice în situaţii de criză şi presiune mediatică, pentru că am traversat episodul 'Caracal', episod în care am făcut o comunicare publică de tip 'damage control”, a mai spus procurorul.
Întrebată de membrii comisiei care o intervievează cum va reuşi să preîntâmpine scurgerea de informaţii din dosare, Hăineală a răspuns: „Personal, nu am dat niciodată acte din dosar, iar, ca paranteză, pe parcursul instrumentării dosarului 'Caracal', fiind şi procuror de caz - şi avem o situaţie particulară în Ministerul Public, procurorii de caz nu pot vorbi cu presa decât cu acordul procurorului general - am evitat cât de mult posibil contactul cu presa. În primul rând, putem repeta acest mesaj la fiecare şedinţă şi la fiecare întâlnire cu colegii. În al doilea rând, dacă apar scurgeri de informaţii şi dacă ele sunt de natură a împieta asupra prestigiului instituţiei sau asupra bunului mers al unei cauze, cred că putem merge până la sesizarea Inspecţiei Judiciare”.
Hăineală a adăugat că DIICOT a sesizat barourile celor doi avocați ce fac parte din cazul Caracal privind scurgerile de informații.
„În cazul 'Caracal', trebuie să examinăm imaginea de ansamblu şi imaginea de ansamblu de spune că seară de seară şi zi de zi o parte din apărătorii din dosar au fost prezenţi la cel puţin două televiziuni, făcând publice, prin interpretare proprie, probele la care aveau acces în virtutea calităţii de apărător. Cum am reacţionat noi? Sigur că nu am putut să dăm câte un comunicat de presă, şi nici nu este de dorit să facem aşa ceva, la fiecare afirmaţie a unui apărător sau a unui comentator de televiziune. Este imposibil. Ceea ce am făcut a fost ca în două cazuri să sesizăm baroul de avocaţi, două barouri de avocaţi - Bucureştiul şi încă unul - cu privire la conduita domnilor avocaţi. (...) Noi alte instrumente nu am avut la dispoziţie. (...) Nu aveam - obiectiv vorbind - cum să ţinem pasul altfel”, a explicat Schmidt-Hăineală.
Miercuri, cei patru candidați pentru numirea în funcția de adjunct al procurorului-șef al DIICOT au susținut interviurile la Ministerul Justiției, urmând ca rezultatele să fie făcute publice pe 3 februarie.
Cei patru candidați sunt: Ioana Bogdana Albani, Oana Daniela Pâţu, Teodor Niţă şi Oana-Andrea Schmidt-Hăineală.
Propunerea ministrului Justiţiei va fi înaintată Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea obţinerii avizului acestei instituţii. Ulterior obţinerii avizului CSM, ministrul Justiţiei înaintează propunerea preşedintelui României pentru numirea în funcţia de conducere, potrivit Agerpres.