Prin intermediul unui comunicat de presă difuzat în această seară Consiliul Superior al Magistraturii anunță că protocolul încheiat cu Serviciul Român de Informații a fost denunțat în anul 2017 și nu în 2014 așa cum președintele Consiliului Superior al Magistraturii anunțase în urmă cu câteva zile.
Prin intermediul unui comunicat de presă difuzat în această seară Consiliul Superior al Magistraturii anunță că protocolul încheiat cu Serviciul Român de Informații a fost denunțat în anul 2017 și nu în 2014 așa cum președintele Consiliului Superior al Magistraturii anunțase în urmă cu câteva zile.
Având în vedere temele de interes public apărute în urma desecretizării „Protocolului privind organizarea cooperării între Serviciul Român de Informaţii şi Consiliul Superior al Magistraturii pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin potrivit legii”, încheiat în anul 2012, Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media din cadrul Consiliului este abilitat să facă următoarele precizări:
Consiliul Superior al Magistraturii a iniţiat atât procedura de denunţare a protocolului, în luna martie a anului 2017, cât şi de desecretizare a acestuia, iar în îndeplinirea obiectivului de transparentizare a activităţii sale a dispus, de îndată ce a fost posibil, publicarea conţinutului său. Consecvent politicii instituţionale consacrate de măsurile luate în perioada exercitării mandatului său, Consiliul asigură întreaga societate că, exclusiv prin intermediul mecanismelor procedurale existente, declanşate din propria sa iniţiativă, vor fi evaluate toate situaţiile susceptibile de a fi generat eventuale abateri de la prevederile legii. Consiliul reafirmă că îşi va exercita toate prerogativele constituţionale şi legale în îndeplinirea rolului său de garant al independenţei justiţiei, urmând să aducă la cunoştinţa publicului propriile concluzii, după derularea cu obiectivitate a procedurilor, în respectul drepturilor tuturor persoanelor vizate.
„Discuţiile privind oportunitatea încheierii unui protocol cu Serviciul Român de Informaţii au fost iniţiate în 2011. Pe tot parcursul anului 2011, au avut loc dezbateri publice pe această temă în cadrul unei comisii din Consiliul Superior al Magistraturii. În 2012, doar s-a concretizat semnarea acestui protocol. Cadrul legal privind accesul la informaţii clasificate era diferit în 2012 faţă de anul 2014, din momentul intrării în vigoare a noului Cod de Procedură Penală, care a oferit accesul la informaţii clasificate tuturor magistraţilor. În 2012, nu toţi magistraţii puteau avea acces la informaţiile clasificate, pentru că era necesară obţinerea unui certificat ORNISS. Potrivit Legii 182/2002 - un lucru extrem de important - Serviciul Român de Informaţii era - şi este în continuare - autoritatea desemnată de Securitate pentru protecţia inclusiv fizică a informaţiilor clasificate. Lecturând protocolul, o să vedeţi că acesta a vizat în principal această chestiune, respectiv protecţia fizică a informaţiilor clasificate”, a declarat pentru MEDIAFAX, Alina Ghica, fostul preşedinte al CSM, semnatar al protocolului încheiat între Consiliu şi SRI.
„Niciodată nu au fost furnizate informaţii către SRI, pentru un simplu motiv: întreaga activitate a CSM era publică. Nu aveam ce informaţii să transmitem către SRI. Sigur că SRI trebuia să transmită informaţiile clasificate, eram destinatari ai acestor informaţii. Lecturând protocolul, trebuie să remarcăm că raţiunea acestuia se găseşte în principal în competenţelor SRI de autoritate desemnată în protecţia informaţiilor clasificate. Încă din preambulul protocolului, se observă că formulările din protocol sunt redări fidele ale dispoziţiilor art.1, 2 şi 24 din Legea 51/1991 şi din art. 34 din Legea 182/2002. Practic, s-au preluat aceste texte de lege în conţinutul protocolului pentru un simplu motiv că la acel moment nu toţi magistraţii aveau acces la informaţiile clasificate. Ţin să subliniez: CSM nu a transmis niciodată informaţii către SRI pentru că nu aveam ce tip de informaţii să transmitem. Una dintre raţiunile a fost protecţia fizică a informaţiilor clasificate. Era imperios necesar (protocolul, n.r.), în considerarea calităţii SRI în ceea ce priveşte autoritate desemnată prin lege privind protecţia fizică a informaţiilor clasificate. Protocolul s-a axat fix pe această chestiune. Nimic în plus, nimic în minus”, a mai spus Alina Ghica.
Totodată, magistratul a mai spus că niciuna dintre prevederi nu a afectat drepturile şi libertăţilor persoanelor.
„Să ţinem cont că CSM este un organ administrativ prin excelenţă, cu atribuţii jurisdicţionale doar în materie disciplinară, iar în materie disciplinară, vă pot spune că şi în ceea ce priveşte Secţia pentru judecători şi Secţia pentru procurori, nu au existat informări ale SRI, iar acest lucru este verificabil, pentru că protocolul a rămas în biroul de informaţii clasificate, unde toată lumea avea acces la el. (..) Niciuna dintre ele (prevederile din cadrul protocolului, n.r.) nu afectează independenţa justiţiei cu atribuţiile CSM. Din contră, există o prevedere foarte explicită care se referă la protecţia drepturilor şi libertăţilor persoanelor. Există o prevedere expresă. Informaţiile clasificate care puteau fi furnizate de către SRI trebuiau să nu afecteze drepturile şi libertăţile persoanelor. Din punctul meu de vedere, la acel moment a fost o chestiune necesară, având în vedere cadrul legal de la acel moment. Ulterior, lucrurile s-au schimbat în 2014”, a mai spus magistratul.