Evenimentul Zilei > Istoria secreta > Dezvăluiri despre foametea și mizeria în care trăiau românii înainte de 1989. Știa Nicolae Ceaușescu? Adevăruri despre trecut (partea a III)
Dezvăluiri despre foametea și mizeria în care trăiau românii înainte de 1989. Știa Nicolae Ceaușescu? Adevăruri despre trecut (partea a III)

Dezvăluiri despre foametea și mizeria în care trăiau românii înainte de 1989. Știa Nicolae Ceaușescu? Adevăruri despre trecut (partea a III)

Publicăm ultima parte a documentarului realizat de TVR, cu mărturiile a doi foști ofițeri de Securitate și un cercetător CNSAS privind modul în care era informat Nicolae Ceaușescu despre dezastrul economic dinainte de 1989.

Mădălin Hodor, cercetător CNSAS: Ceea ce erau ei datorau ideologiei și partidului, de la asta se pornea și nu discutau ca restul societății. Dacă oamenii vedeau propaganda lui Ceaușescu și ziceau că ăștia vorbesc prostii, în realitate lucrurile nu stau așa. Ofițerii de securitate n-aveau chestia această pentru că ei aveau un alt statut, aveau alte standarde de viață, alt nivel efectiv în societate și asta se datora partidului. Chiar dacă aveau chestiunea asta și erau sătui de învățământul politic și de îndoctrinare, pe de altă parte erau conștienți că existau tocmai datorită ideologiei respective.
Ei se considerau indispensabili pentru că dușmanul nu dispăruse, el exista în continuare. Aici e o discuție întreagă și o întrebare care rămâne dacă nu cumva se supralicita, dacă nu cumva supradimensionau pericolele pentru a justifica existența lor și importanța lor. Eu personal nu cred că ei făceau asta, era mai curând modul concret în care funcționa regimul pentru că regimul Ceaușescu nu funcționa decât prin antiteză, prin raportarea la o amenințare. Ei tot timpul căutau să găsească pericole, comploturi, rușii, americanii, ungurii, era tot timpul o chestiune de asta pe care ei trebuiau s-o preîntâmpine. Erau tot timpul pericole, veneau servicii de spionaj care vroiau să ne fure tehnologia. Ei urmăreau descendenți legionari, de exemplu. Ei urmăreau familiile legionarilor pretinzând cumva că doctrina legionară s-a transmis de la tată la fiu.

gen. bg. (r) Vasile Mălureanu (fost maior de Securitate): O analiză a unui regim politic a unei etape se face din două perspective. Una: care au fost strategiile de politică internă și externă și ce efect a avut, ce avantaje a adus țării și care a fost nivelul de ideologizare a activității de stat. Dacă în prima perioadă până în anii 80 când lucrurile în țară mergeau bine din multe perspective, ofițerii de informații au apreciat, au aplaudat și strategiile economice interne și politica internațională. Ca ofițeri de informații noi ne-am racordat la aceste strategii în sensul că prin informațiile obținute am sprijinit strategiile și eforturile atât interne și internaționale pentru realizarea obiectivelor propuse.

 

gen. mr. (rtr.) Dumitru Bădescu (fost ofițer de Securitate la Contrainformații Economice): Pentru mine totul era atunci să învăț meseria în activitatea de culegere de informații pentru a asigura apărarea intereselor României în acest domeniu al programului energetic nuclear care a fost unul din programele României cu foarte bune rezultate pentru că s-a gândit un program energetic nuclear în care România să fie cât mai puțin dependentă de alți furnizori nucleari. Între noi discutam fără să ne facem probleme pentru că noi nu discutam despre Ceaușescu, despre politica partidului. Noi discutam despre problemele din economie, deci erau chestiuni de care nu ne feream. Nu discutam, ce să spunem că Ceaușescu conduce prost politica partidului?

 

Mădălin Hodor, cercetător CNSAS: Există teoria asta că securiștii camuflau adevărul și nu-l raportau, nu-l spuneau ca să nu aibă probleme, că nu-i spuneau lui Ceaușescu ce se întâmplă în realitate, îi spuneau numai chestiuni pe care vroia el să le audă. Ori dacă te uiți pe rapoartele astea vezi că ofițerii de Securitate îi raportau chiar realitatea din fabrici și surprinderea mea am citit acolo informații reale de ceea ce se întâmpla foarte real în economie, că nu se producea nimic, că era gripat totul, nu mergeau fabricile, produsele erau proaste, muncitorii furau, se raportau cifre exagerate. Ei își făceau jobul într-un mod cât se poate de onest.

gen. mr. (rtr.) Dumitru Bădescu (fost ofițer de Securitate la Contrainformații Economice): Și oamenii știau că Securitatea nu este neapărat o forță opresivă asupra lor, știau că Securitatea îi ajută în situații de genul acesta și anume îi ajută în rezolvarea problemelor față de instituțiile care îi guvernează, că nu mai primeau salariile și că e pericol să nu mai primească salariile. Ei știau că Securitatea făcea note să ducă la guvern să arate pericolul să nu fie plătite salariile că nu sunt bani că nu s-a făcut planul.

Mădălin Hodor, cercetător CNSAS: Rapoartele astea nu treceau de un anumit eșalon superior. De exemplu, șeful Securității Iulian Vlad nu i le prezenta lui Ceaușescu să-i arate că e un dezastru și economia stă să se prăbușească.

Deplasare Ialomita.
– 13.03.1989.

Reporter: Dar Ceaușescu știa de existența lor…

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE

Publicat in categoriile: Istoria secreta
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: