Publicăm ultima parte a documentarului realizat de TVR, cu mărturiile a doi foști ofițeri de Securitate și un cercetător CNSAS privind modul în care era informat Nicolae Ceaușescu despre dezastrul economic dinainte de 1989.

Mădălin Hodor, cercetător CNSAS: Da, rapoartele astea toate ale Direcției a II-a a ofițerilor de contrainformații economice mergeau toate ierarhic la un serviciu care se numea Analiză și Sinteză care centraliza toate informațiile din diverse sectoare, făceau niște sinteze și i le prezentau lui (Iulian) Vlad și bordului. Și toți știau aceste informații care erau primare de la sursă.

gen. mr. (rtr.) Dumitru Bădescu (fost ofițer de Securitate la Contrainformații Economice): Elementele de constanță ale activității Securității ca Serviciu de Informații și anume prevenirea oricăror situații care puteau știrbi suveranitatea, unitatea, independența, integritatea teritorială a României erau elemente de la care nu se abdica niciodată indiferent de presiunile ideologice, politice pentru ca Securitatea să facă multe altele decât ar fi trebuit să facă potrivit misiunii pe care o avea de îndeplinit.

Mădălin Hodor, cercetător CNSAS:  Credeau că ei fac un lucru bun că informează organele competente că lucrurile nu stau bine în economie și că de fapt trebuie făcut ceva că crapă lucrurile. Cam toate rapoartele se finalizează cu următoarea frază: Au fost informate organele de partid. Cu alte cuvinte, ei informau și organele locale, secretarul de partid din județ și ăia vedeau rapoartele Securității, erau și ei înștiințați de ce se întâmplă în realitate în zona asta.

Serviciul militar obligatoriu. România trebuie să-și întărească sistemul de apărare

Românii nu scapă de noi impozite. Categoriile ce vor fi vizate să rămână cu mai puțini bani

gen. bg. (r) Vasile Mălureanu (fost maior de Securitate): Am avut o situație în 1984 când un coleg, șef de serviciu, maior Munteanu Ion, istoric, era șeful serviciului pe învățământ, observând că informările repetate făcute la factorii de decizie și la conducerea statului privind disfuncții, probleme din sistemul de învățământ nu erau analizate și rezolvate a luat decizia să transforme o informare către conducere la o mașină de scris obișnuită și trimis la Europa Liberă. Deci ofițer de informații de Securitate trimite la Europa Liberă pentru a determina factorii de conducere să ia în considerare anumite lucruri semnalate de Securitate întrucât Ceaușescu personal și conducerea partidului țineau foarte mult la imaginea externă și atunci orice lucru apărea la Europa Liberă imediat era analizat și rezolvat ca să dea bine.

gen. mr. (rtr.) Dumitru Bădescu (fost ofițer de Securitate la Contrainformații Economice).: Ne ocupam, repet, de problemele noastre care le știam noi că sunt în atribuțiile noastre și anume cele care țineau într-adevăr de securitatea statului, iar celelalte le făceam pur și simplu să pierdem timp, eforturi,în loc să ne ocupăm de ceea ce ar fi trebuit să ne ocupăm.

gen. bg. (r) Vasile Mălureanu (fost maior de Securitate): Ofițerii de informații, ofițerii care în general au depus un jurământ, ei nu ies în piața publică să clameze lucruri împotriva regimului, sistemului. Erau niște rigori, deciziile luate nu puteau fi greșite sau abuzive. La niveluri ierarhice aveam și un control juridic asupra activităților când propuneam informațiile la valorificare. Deci psibilitățile unui ofițer de informații de a face ceva de capul lui erau reduse. Cine a considerat că la locă ul lui de muncă nu-și poate desfășura activitatea conform convingerilor proprii și-a dat demisia, a plecat din sistem.

gen. mr. (rtr.) Dumitru Bădescu (fost ofițer de Securitate la Contrainformații Economice): Dar acest sistem de dedublare a fluxului informațional mai venea și dintr-un alt interes nu numai al dispoziției de partid. Aveam situații în care mari intreprinderi nu puteau să-și realizeze planurile de producție datorită faptului că n-aveau materii prime, nu-i venea din import nu știu ce materie primă sau din țară sau nu-i dădea energie electrică suficientă ca să facă planul de producție. Nerealizând planul veneau problemele cu salariile, diminuau salariile muncitorilor, tuturor specialiștilor care lucrau în acea întreprindere și atunci ce făceau? Unii directori ne foloseau în sprijinul lor și veneau la noi și ne spuneau: ”Informați și voi ministrul, informați și voi conducerea superioară de partid și de stat că nu putem să facem planul.” Deci eram folosiți și în aceste scopuri. Speram că la conducerea superioară de partid și de stat unde ajungeau informațiile de genul ăsta sau la ministere, guvern, poate miniștrii respectivi se aplecau mai atent asupra chestiunii văzând că vine și de la Securitate o astfel de informație.

gen. bg. (r) Vasile Mălureanu (fost maior de Securitate): Percepția ofițerilor de Securitate despre regim începe să se modifice pe anumite coordonate în funcție de niște elemente concrete care apar în strategia politică internă și în raporturile internaționale. În primul rând este vorba de apariția unor acte normative cu caracter restrictiv. Aceste texte normative au creat probleme ofițerilor de informații fiindcă în bună măsură i-au deturnat de la sarcinile de bază pe care trebuie să le aibă în vedere un serviciu național de informații spre alte responsabilități care nu erau neapărat responsabilități ale unui serviciu național de informații.

Securitatea, brațul înarmat al Partidului. Rolul diabolic al lui Nicolae Ceaușescu (partea I)

Fratele geamăn al lui Nicolae Ceaușescu conducea Spionajul Extern! Adevăruri despre trecut (partea a II)