• “Are 5 articole mari şi late. Atacă şi chestiunea evaziunii, corupţiei şi strângerii de bani la buget”

Decizia nu a fost făcut publică, dar Ion Cristoiu a văzut documentul aprobat de CSAT la începutul primului mandat prezidenţial al lui Traian Băsescu.

„Este vorba de o pagină, nu mai mult, ca să dovedesc că am văzut acest document. Ca la toate hotărârile CSAT scrie sus ”România, CSAT, Hotărâre privind combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor”. Aşa se intitulează această hotărâre, 5 articole are, mari şi late, o singură filă, nu sunt articole dezvoltate, sunt lapidare, atacă şi chestiunea evaziunii fiscale, corupţiei şi strângerii de bani la buget”, a spus Ion Cristoiu.

  • “Integrarea problemei corupţiei în structura strategiei de securitate naţională”

În opinia sa, cel mai important articol este cel în care corupţia este declarată factor de risc în cadrul structurii strategiei de securitate naţională.

„Cel mai important articol, după părerea mea, este articolul numărul 1 care stipulează, şi cred că încep să citez cu ghilimele: . Mi se confirmă o axiomă pe care eu am tot vânturat-o şi anume că dacă vrem să discutăm despre faptul că au avut loc abuzuri trebuie să începem de la întrebarea:

  • „Un articol vizează aducerea banilor la buget”

Un alt articol din hotărârea CSAT dă startul blocării conturilor firmelor cu datorii la buget, dar nu în numele combaterii corupţiei, ci pentru a aduce mai mulţi bani în visteria statului.

„Urmează un articol 2, care e foarte interesant, care vizează aducerea banilor la buget. Citez:

  • „Colaborarea între Ministerul Public, PNA şi structurile de informaţii”

Articolul 3 al Hotărîrii CSAT aduce alături, în numele luptei anticorupţie, serviciile secrete şi alte structuri ale statului, cum ar fi Ministerul Public, fostul PNA, actualul DNA şi Ministerul de Interne, dar fără a vorbi despre încheierea unor protocoale.

„E foarte interesant articolul 3 care precizează, spun eu, între Ministerul Public, PNA şi şi MAI pentru . Nu e vorba de protocoale, dar e vorba, iată, se citează pentru prima dată care să facă un plan. E foarte corect. Nu spune nicăieri că trebuie să facă protocoale”, a subliniat Ion Cristoiu.

  • „Protocoalele s-au bazat pe o hotărâre de Guvern”

Jurnalistul a explicat că, deşi Hotărârea CSAT, secretă, creează cadrul prin care corupţia e declarată factor de risc la siguranţa naţională, nimeni nu vorbeşte despre un document public care a pus, de fapt, bazele controversatelor protocoale secrete între SRI şi alte instituţii ale statului.

Este vorba despre Hotărârea de Guvern nr.231/2005, adoptată de Cabinetul Tăriceanu la 30 martie 2005 şi intrată în vigoare la 1 aprilie 2005.

„Spune aşa: Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articolul 1. Se aprobă Strategia naţională anticorupţie pe perioada 2005-2007 prevăzută în anexa 1 şi articolul 2 se aprobă planul de acţiune pentru implementarea strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2005-2007. Anexele 1 şi 2 fac parte din hotărâre. De ce este foarte important? Vom vedea la punctul 4, paragraful 5 (…): sesizarea de îndată a procurorului care instrumentează cazul de crimă organizată sau corupţie de către structurile informative şi de investigaţii prin transmiterea oricăror informaţii şi suport probator, adică poze, referitoare la săvârşirea unor acte sau fapte de corupţie sau crimă organizată. Asta înseamnă implicarea serviciilor. Şi să vedem instituţiile care trebuie să colaboreze. Este vorba despre CSAT, SRI, SIE, structurile informative din MJ, MAI, PNA, şi în ce constă: proceduri de comunicare şi protocoale semnate de instituţiile implicate. Deci, protocoalele s-au bazat pe o hotărâre de Guvern. Eu spun că e corectă. Care a fost publică”, a susţinut Ion Cristoiu, potrivit articolului publicat pe blogul său.
 

Te-ar putea interesa și: