Institutul pentru Politici Publice (IPP) şi-a manifestat îngrijorarea, într-un comunicat de presă, faţă de lipsa de interes a partidelor de a mobiliza electoratul la vot pentru alegerile europarlamentare din 7 iunie.
"Deşi acest scrutin ar fi trebuit să fie un examen de maturitate pentru clasa politică din România, prezenţa estimată la urne de sub 20% este dovada că partidele româneşti sunt pe cale să rateze acest examen", arată institutul.
De la primele alegeri libere din 1990, interesul şi încrederea românilor în puterea de a schimba lucrurile prin vot s-au degradat constant: dacă în '90 participarea la vot la alegerile generale era de 86%, în 1992 şi 1996 a scăzut la 76%, în 2000 a ajuns la 65%, în 2004 - 58%, în 2007, la primele alegeri europarlamentare prezenţa a fost de 29%, iar în 2008 puţin peste o treime dintre români mai mergeau la vot. Dacă prezenţa la urne va continua să scadă în acelaşi ritm, IPP se întreabă ce se va întâmpla la următoarele alegeri: "Vor renunţa toţi românii la dreptul de vot în semn de protest faţă de clasa politică?".
Incapacitatea partidelor de a scoate oamenii la urne
În opinia IPP, "aceste cifre indică un deficit grav de democraţie reprezentativă, atât din partea candidaţilor şi a partidelor care îi susţin - prin incapacitatea de a convinge alegătorii să voteze, cât şi din partea cetăţenilor care au renunţat să se mai implice în treburile publice, dar le susţin invariabil prin plata de taxe şi impozite".
Institutul condamnă eşecul partidelor de a promova o campanie electorală competitivă, cu mesaje care să informeze corect electoratul despre importanţa votului pentru Parlamentul European.
În acelaşi timp însă, IPP consideră că sancţionarea partidelor prin neparticiparea la vot nu numai că nu va avea niciun efect asupra comportamentului lipsit de respect al actualei clase politice, dar are şi un potenţial de risc major în ceea ce priveşte legitimitatea democraţiei în România. La o prezenţă foarte scăzută, rezultatele votului devin imprevizibile, întrucât ele nu mai reflectă sondajele care măsoară intenţii la nivelul întregii populaţii cu drept de vot.
Situaţia nu-i prea bună nici în alte ţări UE
Alegerile pentru Parlamentul European sunt departe de a genera entuziasm în noile state membre ale Uniunii Europene, în mare parte din cauza lipsei de informaţii despre instituţiile blocului comunitar şi a lipsei de interes faţă de activitatea de la Bruxelles şi Strasbourg, relatează AFP.
Potrivit unui Eurobarometru efectuat în primăvară, la alegeri vor participa numai 34 la sută din cele 375 de milioane de alegători din Uniunea Europeană.
În privinţa celor zece ţări est-europene, rata de participare variază între 46 la sută în Cehia şi 13 la sută în Polonia, potrivit institutelor europene de sondare a opiniei.
Pe fondul sondajelor care prevăd o prezenţă scăzută la urne, Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel au făcut un apel la vot. Unul dintre principalele argumente este criza economică mondială, care evidenţiază, potrivit celor doi, nevoia de noi reguli financiare, economice şi sociale. Tot criza este cea care a demonstrat că „liberalismul fără reguli a eşuat”, susţin Merkel şi Sarkozy, care evocă modelul unei „economii de piaţă responsabile”. Cu toate acestea, România se clasează la mijlocul clasamentului legat de interesul cu care statele membre UE au votat pentru prima oară la europarlamentare. Astfel, pentru cele 10 state care au aderat în 2004 şi cele două care au aderat în 2007, clasamentul se prezintă astfel:
- Malta 82.37% (cu ocazia alegerilor din 2004, primele la care a participat ca membru UE)
- Cipru 71.19% (în 2004 – în această ţară votul este obligatoriu)
- Lituania 48.38% (în 2004)
- Letonia 41.34% (în 2004)
- Ungaria 38.5% (în 2004)
- România 29.46% (în 2007)
- Bulgaria 28.6% (în 2007)
- Republica Cehă 28.32% (în 2004)
- Slovenia 28.3% (în 2004)
- Estonia 26.83% (în 2004)
- Polonia 20.87% (în 2004)
- Slovacia 16.96% (în 2004)
La nivelul Uniunii Europene se înregistrează o scădere constantă a participării la vot. În 1979, la primele alegeri pentru PE, s-a înregistrat o prezenţă de 63%, în timp ce la următoarele interesul s-a diminuat.
- 1984 - 61%
- 1989 - 58,5%
- 1994 - 56,8%
- 1999 - 49,8%2004 - 45,6%
Voi veţi merge dumincă la vot? Credeţi că prin absenţa voastră de la urne veţi convinge clasa politică să se schimbe?
CITIŢI ŞI: