Ordonanța privind grațierea unor pedepse cu scopul de a reduce aglomerația din penitenciare a scos duminică în stradă zeci de mii de români, însă, dincolo de ce reproșează protestatarii guvernului PSD, situația este dramatică în spatele gratiilor.
În penitenciare supra-aglomerația este într-adevăr în imensă în raport cu standardele CEDO.
Printre altele, standardele CEDO prevad un spatiu minim de 4 mp pentru fiecare persoană aflată în penitenciare. Aplicand acest standard, Romania are un deficit de 9.556 locuri de detentie. Nerespectarea acestui standard in penitenciare, dar si a altora ce tin de conditiile materiale de detentie sau tratamentul aplicat detinutilor a condus la condamnarea in repetate randuri a statului roman la CEDO (32 hotarari in 2013, 29 hotarari in 2014, 75 hotarari in 2015). Numai in 2015 despagubirile acordate de CEDO au fost de 459.275 euro. Ceea ce face din aceasta problema o urgenta este faptul ca actualmente pe rolul Curtii se afla peste 500 de cauze si este din ce in ce mai evident ca problema supra-aglomerarii si a conditiilor precare de detentie este una sistemica ce reclama o decizie pilot ce poate obliga Romania la masuri extrem de radicale si costisitoare. Multe dintre observatiile Curtii au fost confirmate si de catre CPT (Comitetul pentru prevenirea torturii).
În 2014 serviciile de probatiune supravegheau un numar de cca. 25.000 infractori, iar in 2016 acest numar a ajuns la 60.000 de infractori. Aceasta crestere exponentiala a numarului persoanelor supravegheate in 2 ani (cu cca. 35.000 persoane) a fost insotita de o reducere de cca. 2.500 de detinuti.
Potrivit Prison Brief, Romania avea in 2016 un numar de 140 de detinuti la 100.000 locuitori. Media europeana este undeva in jurul cifrei de 125 de detinuti la 100.000 de locuitori.
Potrivit European Sourcebook of Criminal Justice, durata medie a pedepselor privative de libertate in 2015 in Europa era de 9 luni. Probabil ca nu s-a modificat cu mult nici astazi. Romania nu o calculeaza oficial (asa cum nu calculeaza nici rata de recidiva dupa inchisoare si multi alti indicatori indispensabili pentru a fundamenta o politica penala rationala). Dupa niste estimari interne ale Administratiei Nationale a Penitenciarelor durata medie a pedepsei cu inchisoarea in Romania era in 2016 de 7 ani.
Aceasta durata excesiva a pedepsei medii face ca stocul de detinuti sa fie extrem de mare, iar rulajul sa fie mic, ceea ce contribuie la supra-aglomerarea penitenciarelor. Numarul celor care muncesc este destul de redus. In 2015, numai 8.462 detinuti au ‘iesit la munca’, din care numai 3.255 detinuti au iesit la munca platita, se arată într-o analiză publicată de Prof. univ. dr. Ioan Durnescu Universitatea din Bucuresti pe Hotnews.