Românul Victor Velculescu a emigrat în SUA când avea aproape şapte ani. La vârsta de 25 de ani a început să fie cunoscut la nivelul comunităţii americane de medicină, ca urmare a unei metode revoluţionare pe care acesta a realizat-o în studiul celulelor care produc cancerul. Descoperire sa va permite depistarea cancerului încă din formele sale incipiente.
Dezvoltat pe parcursul carierei sale, studiul său în analiza moleculară a cancerului i-a adus recunoaştere şi mai multe finaţări prin care să-şi poată continua studiile, printre care şi un premiu de 25.000 de dolari.
Născut la Bucureşti, în 1970, actualul profesor universitar la Universitatea John Hopkins din statul american Maryland, de pe coasta de est a Statelor Unite, a emigrat împreună cu familia în 1977. Are un doctorat în genetică umană şi biologie moleculară şi este Directorul Programului de Genetica de Cancer la “Ludwig Center for Cancer Genetics and Therapeutics”.
În opinia sa, în viitor vom putea asista la tratamente individualizate în tratamentul cancerului, astfel că medicamentaţia pentru fiecare persoană în parte va fi stabilită în funcţie de rezultatul testului ADN realizat pe cancerul pe care l-a dezvoltat. Referitor la viitorul României în acest domeniu, acesta consideră că ţara noastră “are şanse mari să devină o putere ştiinţifică în acest domeniu, în viitorul apropriat”.
Mirela Ciucur: În 1995, ca student al Universităţii Johns Hopkins US, aţi realizat prima metodă revoluţionară în studiul celulelor care produc cancerul. Cum funcţionează această metodă şi care sunt efectele ei? Victor Velculescu: Metoda SAGE, Serial Analysis of Gene Expression, a fost dezvoltată în 1995 şi a permis, pentru prima dată, o analiză în ansamblu a activităţii genelor într-o celulă umană sau de oricare altă specie. Metoda este bazată pe analiza rapidă a unor secvenţe scurte de la fiecare moleculă de RNA care este activă într-o celulă.
Cuantificarea acestor secvenţe rezultă într-o analiză cantitativă a colecţiei de gene exprimate şi permite identificarea genelor care sunt active într-un mod diferit între ţesuturi normale şi cele afectate de diverse boli. De exemplu, SAGE a fost folosit pentru a dezvălui, pentru prima dată, panorama de gene activate în diverse cancere umane, inclusiv cancerul de colon şi de pancreas.
Deşi rezultatele ştiintifice, ca şi în oricare domeniu, sunt rezultate ale efortului personal şi talentelor individuale, cred că o mare parte depinde şi de şansa în viaţă. Sunt recunoscător pentru multele şanse pe care le-am primit în cursul carierei mele de cercetare, cât şi pentru influenţa profesorilor şi a mentorilor mei.
Aţi fost ales de Universitatea John Hopkins să vorbiti membrilor legislaţiei de stat în Maryland, la o conferinţă sustinută de Cigarette Restitution Fund, care administrează fonduri oferite de industria de tutun pentru cercetări de cancer. Aţi obţinut o finanţare care a stat la baza demarării studiilor la care lucraţi şi analizei genomice a cancerului. Ce efect a avut această susţinere pe temen lung? Cât de importantă este legatură dintre cercetarea biomedicală şi politicile în domeniul sănătăţii? Industria de tutun americană a fost obligată, acum aproximativ zece ani, să plătească o mare despăgubire statelor americane, inclusiv Maryland-ului, pentru efectul dăunător pe care tutunul îl are asupra diverselor boli umane. O mare parte dintre aceste fonduri sunt administrate în Maryland pentru cercetare şi ca un tânăr profesor am beneficiat de aceste fonduri pentru cercetarea mea iniţială.
Aceste fonduri au fost extrem de folositoare pentru a iniţia studiile mele asupra defectelor genomice ce cauzează iniţierea şi dezvoltarea cancerului şi au rezultat în multe alte fonduri pentru cercetarea noastră, generând descoperiri care au ajutat apoi pacienţii. Acest exemplu arată de ce este important pentru guvernele naţionale şi locale să administreze cu înţelepciune fondurile primite şi să asigure o sumă constantă şi semnificativă pentru sănătate şi cercetare biomedicală.
Cancerul este o boală genetică, ceea ce face ca pacienţii să reacţioneze diferit în funcţie de profilul genetic individual. Putem vorbi astăzi de şansa de a identifica similarităţi între genele modificate la pacienţi diferiţi? Este această bază către o medicină individualizată, bazată pe reacţiile genelor modificate la diferiţi pacienţi să fie posibil un tratament, o combinaţie personalizată de medicamente? Studiile noastre asupra genomului cancerului arată, foarte clar, că boala de cancer este una complexă şi heterogenă. Pe de-o parte, desigur, sunt gene comune care sunt mutate frecvent în diverse cancere. De exemplu, o genă pe care chiar noi am descoperit-o, PIK3CA, este mutată în peste 30% din cancerele de colon şi de sân şi la un nivel mai mic în alte cancere.
Această gena este hiperactivă când este mutată şi din această cauză reprezintă o nouă ţintă pentru noi medicamente anti-cancerigene. Eforturi la John Hopkins şi la mai multe companii farmaceutice sunt în proces de a dezvolta noi tratamente bazate pe oprirea activităţii acestei gene în mai multe cancere.
Pe de altă parte însă, studiile noastre indică existenţa multor diferenţe între diferite tipuri de cancer, dar chiar şi între două persone cu acelaşi fel de cancer. Aceste diferenţe genetice explică, în parte, de ce două persoane cu aceeaşi stare de sănătate şi cu acelaşi fel de cancer pot avea rezultate foarte diferite. Speranţa este că, în timp, noile tratamente să fie focusate pe cauza cancerului, adică genele mutate, şi aceste tratamente să fie individualizate, bazat pe felul de mutaţii care sunt existente la fiecare pacient.
O boală individualizată necesită tratament individualizat. Ce impact are testul ADN în identificarea celulelor canceroase? Cred că, în viitor, o să existe metode de diagnostic ce sunt bazate complet pe analiza de ADN a cancerului la pacient. Aceste teste o să permită depistarea cancerului la un punct suficient de devreme ca să se poată face intervenţii chirurgicale cu mult mai mult succes. De asemenea, o să se folosească tratamente individualizate bazate pe genele mutate în aceste feluri de teste.
Care mai sunt legăturile dumneavoastră cu Romania şi ce gând aveţi pentru membrii comunităţii românilor expatriaţi? Am avut plăcerea să am o legătură afectivă cu România bazată pe copilăria mea frumoasă în ţară, vacanţele acolo şi legătura cu rudele. De asemenea, în ultimii ani am avut plăcerea să am legătură cu diverse persoane în domeniul meu ştiinţific prin Facultatea de Medicină din Bucureşti şi la diverse conferinţe internaţionale organizate în România.
Sunt impresionat de progresele rapide în cercetarea biomedicală din România şi aş sugera românilor expatriaţi specializaţi în acest domeniu să continue să ajute la dezvoltarea eforturilor din ţară, pentru că prevăd că România ar putea fi o putere ştiinţifică în acest domeniu, în viitorul apropriat.
----------------------------------
Interviu acordat, în exclusivitate, pentru Strada32.com, comunitate a românilor profesionişti din străinătate, şi evz.ro