A fost elucidată una dintre cele mai mari enigme ale arte: cine este femeia care i-a servit drept model lui Gustave Courbet pentru celebrul tablou „Originea lumii”.

Ca multe alte descoperiri, și aceasta a f ost făcută din pură întâmplar e. Studiind corespondența dintr e Alexandre Dumas fiul și Geor ge S and, Claude S chopp, laur eat al Pr emiului Goncourt pentru bio grafie în 201 7, a rezolvat o enigmă veche de 152 de ani: Constance Quéniaux, cunoscută dansatoare la Opera din Paris, a fost cea care i-a servit ca model lui Courbet pentru pictura ce înfățișează un sex de femeie văzut frontal, în prim plan.

„Interior” în loc de „Interviu”

Scopul lui Schopp nu era câtuși de puțin să f acă cercetări privind „Originea lumii”, nudul somptuos și provocator e xpus la Muz eul Or say din 1995, care a aparținut o vreme psihanalistului Jacques Lacan și care a fost numit de criticul de artă brit anic Jonathan Jones „Mona Lisa vaginelor”.

Preocupat să des copere în c orespondența dintre cei doi scriitori „cele mai mici aluzii (...) pentru a le elucida”, Claude Schopp a fost surprins de o eroare în tr anscrierea unei s crisori datând din iunie 1871.

Dumas fiul, ostil Comunei din Paris, se lansa într-un atac mușcător la adresa lui Courbet, care era un fervent susținător al mișcării socialiste. „Nu pictezi cu penelul cel mai delicat și mai celebru interviu Drei Queniault (sic!) de la Operă”, îi scria Dumas lui George Sand.

„Interviu? Nu avea nici un sens!”, i-a e xplicat cer cetătorul unui ziarist de la AFP .

Așa că Schopp a decis să c onfrunte ac eastă transcriere cu manuscrisul păstr at la Bibliot eca N ațională a Franței. În original, cuvântul nu era „interviu” ci „interior”.

„A fost ca o iluminare”, a mărturisit cercetătorul. „De obicei, fac descoperiri muncind mult. Acum, am găsit fără să caut. Era nedrept.”

Claude S chopp i-a spus despr e descoperire S ylviei A ubenas, dir ectoarea Departamentului de Stampe și de Fotografie al BNP. „Această mărturie de epocă descoperită de Claude mă face să afirm cu o c ertitudine de 99% că modelul lui Courbet a fost cu adevărat Constance Quéniaux”, a declarat Aubenas pentru AFP.

Celelalte femei nu corespundeau

Până acum se cunoștea doar că diplomatul otoman Khalil Beyer a comanditarul faimosului tablou. Khalil era una dintre figurile cele mai pitorești ale lumii mondene din Parisul anilor 1860, iar tabloul a fost executat de Courbet la cererea lui în vara lui 1866.

 

Roșcata și bruneta

Înainte de descoperirea lui Schopp, mai multe nume au fost vehiculate în legătură cu identitatea modelului. Astfel, s-a vorbit despre Joanna Hiffernan, metresa lui Courbet, ale cărei păr roșcat și carnație albă de ir landeză corespundeau prea puțin cu c eea ce înfățișa t abloul, s au despr e J eanne de T ourbey, amanta oficială a diplomatului otoman, dar care era prea cunoscută și se învârtea în cercuri prea selecte pentru a poza pentru un astfel de tablou. Părul brunet al Constancei și „frumoasele sale sprâncene negre” elogiate de critică în perioada în care dansa pe scena Operei pariziene sunt mai conforme cu pilozitatea luxuriantă a modelului, explică Sylvie Aubenas. Departamentul de Stampe și Fotografie păstrează mai multe imagini cu Constance Quéniaux. Aceasta avea, în 1866, 34 de ani și era una dintre metresele lui Khalil Bey.

De ce numele său nu a apărut mai devreme? „Era un s ecret cunoscut de toți”, cr ede A ubenas. D acă Dumas îi pomenește numele, o f ace din c auza r esentimentelor s ale la adr esa lui Courbet. După ce Constance a renunțat la dans, a devenit „o femeie respectabilă”, ocupată cu operele caritabile. Răscolirea trecutului nu ar fi fost oportună.

 

O operă de artă cenzurată de Facebook

În februarie 2011, artistul plastic danez Frode Steinicke s-a trezit cu contul blocat pentru că a publicat o imagine cu „Originea lumii”. În urma protestelor, contul pictorului a fost reactivat, însă fără fotografia tabloului lui Courbet.

Câteva luni mai târziu, în octombrie 2011, un student francez, Frédéric Durand Baissas, a depus o plângere împotriva Facebook la Tribunalul din Paris, tot pentru că i se blocase contul din cauza unei imagini cu „Originea lumii”. Aceasta servea ca ilustrație pentru un documentar al canalului Arte despre istoria acestui tablou. În 2016, justiția franceză și-a recunoscut competența în speță; în primăvara lui 2018, Curtea de Apel din Paris a dispus reactivarea contului, dar a respins plata de către Facebook a sumei de 20.000 de euro, solicitată de Baissas ca daune.

 

Cadoul cu mesaj ascuns al lui Courbet

Un alt element se coroborează cu descoperirea lui Schopp. La moartea Constancei, în 1908, la vânzarea succesiunii a fost găsită o pânză de Courbet cu un mănunchi de flori. Compoziția combină cu abilitate buchetul cu plante în ghiveci. În partea stângă, flori de primăvară: iriși, lalele, primule; în dreapta: camelii roșii și albe, „flori destinate curtezanelor, după Dumas fiul”, observă Sylvie Aubenas.

Însă, partea cea mai relevantă a tabloului este centrul: o plantă cărnoasă, care își întinde spre privitor o corolă profundă, roșie și deschisă. „Ce alt omagiu mai mare s-ar fi putut imagina din partea artistului și comanditarului pentru Constance?”, observă Aubenas.