Deputaţii au adoptat, astăzi, legea lustraţiei, prin vot nominal, cu 203 voturi favorabile, 40 împotrivă şi 12 abţineri. Camera Deputaţilor este for decizional. Social-democraţii au anunţat că sunt împotriva proiectului, aflat în traseul legislativ încă de acum cinci ani, şi vor ataca actul normativ la Curtea Constituţională.
La propunerea liberalului Eugen Nicolăescu, unul dintre iniţiatorii proiectului, deputaţii au votat nominal legea lustraţiei. Dezbaterea a fost şi un prilej pentru declaraţii belicoase. Reprezentanţii PDL, PNL şi UDMR au votat în favoarea proiectului, în timp ce PSD s-a poziţionat de la început împotriva adoptării documentului. Documentul, care ar trebui să limiteze timp de un deceniu accesul la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist, se află în sertarele Parlamentului din 13 iunie 2005. Atunci a fost iniţiat proiectul legislativ de către patru deputaţi şi senatori PNL: Adrian Cioroianu, Mona Muscă, Eugen Nicolăescu şi Viorel Oancea. "Lege utilă, dar tardivă" La 20 de ani de la Revoluţie, personalităţi publice care au avut de suferit de pe urma regimului comunist consideră tardivă adoptarea legii lustraţiei. "Este o lege utilă, reprezentând mai ales un fel de reparaţie morală, deşi vine foarte târziu. Ar fi trebuit să apară imediat după 1990. Atunci şi-ar fi făcut efectul. Dar şi acum mai poate avea efecte, pentru că probabil mai sunt persoane vizate de această lege care ocupă funcţii sau demnităţi în stat", a mărturisit Rodica Coposu, sora fostului lider ţărănist Corneliu Coposu, pentru Agerpres. "Bine că a venit şi această lege, dar a venit aşa de târziu (...). Ca valoare morală, după atâţia ani, vii tocmai acum, după douăzeci şi ceva de ani, să iei măsuri, după ce respectivii au fost preşedinţi, prim-miniştri, miniştri şi aşa mai departe. Vii acum, după douăzeci şi ceva de ani, să spui că vreme de cinci ani nu vor avea dreptul să ocupe o asemenea demnitate, pare niţel ridicol, dar, în sfârşit, decât nimic, e bine şi asta", a spus la rândul lui ţărănistul Ion Diaconescu. Istoria proiectului arată că actul normativ e blocat, practic, de trei ani.
- 27 aprilie 2010: proiectul a primit raport favorabil de la Comisia juridică şi de la Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor
- februarie 2009: a fost retrimis la comisii pentru avize
- noiembrie 2008: proiectul a intrat pe ordinea de zi, dar a fost amânat din lipsă de cvorum
- 2006: Senatul a adoptat proiectul, care a fost apoi trimis la Camera Deputaţilor, forul decizional în acest caz
Cine intră în categoria lustrabililor
- persoanele care au ocupat funcţii politice de conducere retribuite în cadrul PCR şi UTC
- foştii membri ai Consiliului de Stat sau al Consiliului de Miniştri
- cei care au avut calitatea de ministru secretar de stat, prim-adjunct şi adjunct al miniştrilor şi secretarilor de stat
- persoanele care au îndeplinit funcţia de prim-secretar, secretar al Comitetului Judeţean de partid, prim-vicepreşedinte şi vicepreşedinte al Consiliilor Populare judeţene
- activiştii din aparatul de propagandă al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, cele care au ocupat o funcţie de conducere în învăţământul de partid organizat de PCR şi UTC
- cei care au făcut parte din structurile organelor de Securitate sau care au colaborat cu Securitatea
- foştii preşedinţi sau vicepreşedinţi ale unor secţii ale Tribunalului Suprem
- foşti procurori generali sau procurori generali adjuncţi în cadrul instanţelor judecătoreşti
- persoanele care au ocupat funcţia de inspector şef sau inspector şef adjunct, la nivel central, regional, judeţean, până la nivel municipal, orăşenesc şi comunal
- cei care au deţinut calitatea de şef al unei misiuni diplomatice sau consulare române din străinătate
- activiştii în cadrul direcţiilor politice şi de învăţământ ideologic din cadrul Ministerului Forţelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne şi Departamentul Securităţii de Stat.
Proiectul prevede şi funcţiile pe care categoriile vizate de Legea lustraţiei nu le pot ocupa. Printre acestea se află cea de preşedinte al României, cea de deputat sau senator, de membru CSM, primar, viceprimar, consilier judeţean sau al municipiului Bucureşti, consilier prezidenţial sau consilier de stat în cadrul Administraţiei prezidenţiale, membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, judecător al Curţii Constituţionale, Avocat al Poporului. Mai mult, potrivit unui amendament, lustrabilii nu vor mai putea activa în cadrul institutelor dedicate crimelor comunismului.