Bugetul pe anul acesta va cuprinde mare parte dintre măsurile anticriză analizate de autorităţi.
Guvernul, sindicatele, patronatele şi băncile comerciale vor centraliza, până săptămâna viitoare, toate propunerile de măsuri pentru depăşirea crizei economice.
De punerea lor pe hârtie se vor ocupa trei comisii speciale, create pe lângă Ministerul Finanţelor Publice (MFP), Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Economiei. Decizia înfiinţării acestor comisii a fost singura luată ieri, în cadrul reuniunii grupului de lucru pentru găsirea celor mai bune soluţii anticriză, desfăşurată la sediul MFP. Gheorghe Pogea, ministrul finanţ elor, a declarat, la începutul întâlnirii, că „dimensiunea crizei, amploarea şi modul de manifestare impun o colaborare cu toţi care au de suferit“. El a mai precizat că băncile sunt primele care pot îmbună tăţi condiţiile din piaţă prin relaxarea creditării. La şedinţă au participat şi reprezentanţi ai băncii centrale, dar şi şeful Asociaţiei Române a Băncilor, Graţian Gheţea.
Potrivit sindicaliştilor prezenţi la discuţii, nu a fost abordat subiectul bugetului de stat pentru anul în curs. „Ştim doar că nu sunt suficienţi bani şi că există un deficit bugetar de 5%“, a declarat Vasile Marica, preşedintele Alianţei „Sed Lex“. El a mai precizat că solicită în continuare plafonarea salariilor foarte mari ale bugetarilor, precum şi majorarea cu 50% a veniturilor celor 399.000 de angajaţi la stat cu salarii mai mici de 700 de lei. Băncile cer deblocarea creditelor pentru case Una dintre solicitările băncilor comerciale, prezentate în cadrul întâlnirii de la Finanţe, este ca BNR să opereze modificările necesare pentru ca să poată fi acordate mai uşor creditele imobiliare şi ipotecare. Ele mai cer reducerea rezervelor minime obligatorii şi a dobânzii de intervenţie, precum şi garantarea decontărilor pentru depozitele interbancare, potrivit lui Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical.
De asemenea, băncile îi cer guvernului să constituie un fond special destinat salvării, în caz de necesitate, a băncilor din România, indiferent de natura capitalului. În replică, Gheţea a afirmat, citat de Mediafax, că aceasta este o propunere veche, din noiembrie 2008, care viza înrăutăţirea foarte gravă a condiţiilor financiare.
Dumitru Costin a declarat că atât sindicatele, cât şi patronatele le reproşează „băncilor din România că se preocupă foarte puţin de economia României şi continuă să stea în zona aceasta de speculă“, mutându-şi riscurile pe spatele BNR şi al guvernului.