Magistraţii Tribunalului Bucureşti au respins miercuri recursul procurorilor la decizia Judecătoriei Sectorului 2 de lăsare în libertate a fostului impresar Dumitru Tudor, acuzat că i-ar fi şantajat pe soţii Ana Maria Prodan şi Laurenţiu Reghecampf.
Dumitru Tudor, cunoscut şi sub porecla de 'Ciorbă', urmează să fie cercetat în libertate, decizia Tribunalului Bucureşti fiind definitivă. Magistraţii Judecătoriei Sectorului 2 au decis pe 19 octombrie ca fostul impresar Dumitru Tudor, zis 'Ciorbă', să fie cercetat în libertate, într-un dosar în care acesta a fost reţinut de procurori sub acuzaţia că i-a şantajat pe soţii Reghecampf. Judecătoria Sectorului 2 a decis, pe 19 octombrie, cercetarea în libertate, cu interdicţie de a părăsi ţara, a fostului impresar Dumitru Tudor, zis "Ciorbă", acuzat că i-a şantajat pe antrenorul Stelei, Laurenţiu Reghecampf, şi pe soţia acestuia, Ana Maria Prodan. Flagrantul Dumitru Tudor a fost surprins în flagrant, în 18 octombrie, în timp ce primea de la denunţător suma de 12.000 de lei, pe care o ceruse pentru a nu mai dace în mass-media declaraţii defăimătoare şi compromiţătoare la adresa soţilor Reghecampf. Judecătoria Sectorului 2 arată în motivarea deciziei prin care a decis cercetarea în libertate a fostului impresar Dumitru Tudor, că starea de pericol social concret nu este îndeplinită, iar Laurenţiu şi Ana Maria Reghecampf erau obişnuiţi cu atacurile mediatice, ceea ce face ca impactul conflictului dintre ei şi Dumitru Tudor să nu fie resimţit într-o proporţie atât de mare. "Mai mult, reţinându-se că însăşi popularitatea şi expunerea în vizorul mass-media a părţii vătămate, fiind de notorietate participarea acesteia la diverse emisiuni de can-can cu discuţii pe teme private, face ca impactul conflictului între aceasta şi inculpat să nu fie resimţit într-o proporţie atât de ridicată de către partea vătămată, obişnuită atât cu atacurile mass-media, cât şi cu cele altor persoane private", arată judecătorul în motivarea deciziei de a nu-l aresta pe Dumitru Tudor. Nu există stare de insecuritate Natura faptei reprezintă un impact social deosebit datorită "valorilor sociale lezate", însă modalităţile concrete şi împrejurările de săvârşire nu au creat o stare de insecuritate şi neîncredere socială, deci nu au afectat şi nici nu sunt în măsură să afecteze ordinea publică, chiar dacă se are în vedere inclusiv impactul mediatic", mai arată judecătorul în motivare.