♦ Evenimentul zilei a intrat în posesia unui raport care arată neregulile comise de Silvi Ifrim în secția pe care a condus-o din 2001 până în 2016. ♦ Documentul conchide că: secția lui Silvi Ifrim era cea mai slabă din spital, că avea puțini pacienți, din care trei sferturi erau internați, suspect, cu afecțiuni identice, dar fără să li se fi făcut analize care să le susțină diagnosticele, că se internau în aceeași zi familii întregi, iar multe dintre medicamentele prescrise nu țineau de disciplina diabet și boli de nutriție ♦ În urma dezvăluirilor presei, primarul Gabriela Firea a ordonat un control la Colentina, dar sursele EVZ spun că inspectorul care a venit la Spital stă doar în biroul lui Silvi Ifrim

Documentele intrate în posesia Evenimentului zilei arată că scandalul de la Spitalul Colentina nu a izbucnit din senin anul acesta în ianuarie, atunci când Silvi Ifrim a fost numită manager interimar, așa cum am fost încurajați să credem. Și nici nu este o răzbunare a fostei conduceri a spitalului, așa cum vor să ne convingă, la fiecare conferință de presă, Silvi Ifrim, susținătorii ei din spital și șeful Administrației Spitalelor din București, Răzvan Nițu.

Este, în realitate, rezultatul unui conflict mocnit, care a început în 2001, încă de la înființarea Secției de diabet și boli de nutriție, pe care Silvi Ifrim a condus-o timp de 15 ani!

Controlul ordonat de Firea

În ediția de luni a ziarului, am publicat documente și declarații din 2016 care dovedeau că Silvi Ifrim avea, pe atunci, pacienți fictivi, pentru care asistenta sa, Laura Plocon, emitea – fără niciun drept legal - rețete în numele ei și completa foi de consultații și de internare, pe toate punând parafa șefei ei. Avea și pacienți care erau plimbați între cabinetul ei privat și spital, pentru analize, de pe urma cărora obținea foloase materiale.

Sursele EVZ spun că, după ce a văzut, în ziarul nostru, declarațiile fostei sale asistente Laura Plocon, Silvi Ifrim ar fi chemat-o urgent pe femeie la ea în cabinet, și i-a cerut să dea declarații în care să spună că fosta conducere a spitalului ar fi pus-o să mintă în 2016, ba chiar mai rău, că ar fi fost pusă să comită falsurile în actele medicale, în numele ei. A solicitat asistentei să dea aceste noi declarații pentru că în acest moment se desfășoară, la Colentina, un control ordonat de primarul Gabriela Firea. Acest control este realizat, în perioada 19-28 aprilie, de inspectorul Daniela Stănescu, pe care, spun sursele EVZ, Silvi Ifrim „o ține sechestrată în biroul ei”.

Pe de altă parte, tot luni arătam și că, anul trecut în primăvară, conducerea de atunci a Colentinei declanșase o anchetă internă privind activitatea lui Silvi Ifrim, ba chiar o convocase și urma s-o „analizeze” la comisia de etică a spitalului. Numai că Silvi Ifrim a scăpat de anchetă pentru că a fost numită manager interimar la Institutul Ana Aslan. Nemaifiind angajata Spitalului Colentinei, ancheta internă din 2016 s-a oprit.

Când conflictul mocnit a devenit război

Totuși, scandalul începuse cu mulți ani înainte. Încă de la înființare, în 2001, la Secția de diabet și boli de nutriție de la Colentina lucrurile au fost în neregulă. Conducerea de atunci a spitalului justifica înființarea secției prin necesitatea de a trata diabeticii cronici. Doar că, în practică, nu asta s-a făcut. Și avem documentul care demonstrează această afirmație.

Este vorba de un raport datat 23 martie 2015 (FACSIMIL1), realizat de fostul director medical, dr. Dana Ionescu și de directorul financiar-contabil al Colentinei, ec. Maria Dinescu. În primul rând, secția avea doar 2 medici pentru 25 de paturi, iar unul dintre ei – Silvi Ifrim – era șef. Secția trebuia, însă, să-și dovedească utilitatea și performanța. Ceea ce nu se întâmpla, iar în 2015, în urma acestui document, secția de diabet și boli de nutriție a fost micșorată și transformată într-un compartiment al Secției de Medicină Internă 2, așa cum este și astăzi.

Acestea sunt neregulile comise

Raportul de care vorbim este, de fapt, o analiză a activității Secției doctoriței Silvi Ifrim pe activitatea realizată în 2014. Documentul arată că, un an întreg, cele 25 de paturi ale secției care trata, teroretic, bolnavi cronici, au fost ocupate doar în proporție de 50%, dar și că din totalul pacienților internați în 12 luni - 733 de persoane –gravi sau a urgențe a fost doar 1,1%! Prea puțini ca să justifice existența secției, așadar.

Apoi, luând aleatoriu două luni din 2014, ancheta internă a constatat (FACSIMIL2):

● Că au fost internați în secție pacienți care, în proporție de 60-70%, aveau glicemii normale sau puțin peste limita admisă, și care trebuiau tratați în ambulatoriu și trimiși acasă;

● Că toate diagnosticele de „diabet mellitus cu polineuropatie diabetică” nu au analize care să le confirme;

● Că la marea majoritate a pacien ților diagnosticul era identic, cel de mai sus;

● Că în cele două luni nu au existat cazuri grave sau urgențe medicale;

● Că pacienții internați erau, de fapt, cazuri pe care ar fi trebuit îngrijite de medicii de la secția de medicină internă – pentru că aveau probleme de inimă, tiroidă, afecțiuni reumatice etc., nu de diabet sau nutriție;

● Că indicatorul de performanță al secției o plasa pe ultimul loc în spital;

● Că nu exista linie de gardă;

● Că secția de diabet se închidea întotdeauna de sărbători, pentru „lucrări de igienizare”.

Concluzia care elucidează misterul

Peste toate, vine și concluzia raportului: „Analizând cadența cu care anumite clișee diagnostice se repetă lună de lună, fără a fi susținute de analize sau clinică, putem deja avansa în mod rezonabil suspiciunea că o parte smenificativă a diagnosticelor dumneavoastră sunt fabricate”, se arată în documentul care i-a fost trimis la acea vreme direct lui Silvi Ifrim.

Trata familii la pachet, ba chiar e medic și pentru soțul ei

Registrele de pacienți, așa cum o arăta și raportul menționat anterior, dau naștere multor semne de întrebare. La o privire atentă, sunt izbitoare următoarele „coincidențe”: diagnosticul de „diabet mellitus cu polineuropatie diabetică” e covârșitor majoritar. Apoi, sunt internate pe bandă rulantă familii, soț și soție, cu același diagnostic, în aceeași zi, cu numere de înregistrare consecutive! (FACSIMIL3) Doamna Silvi Ifrim și-a tratat până și soțul! Nu în ultimul rând, „tratamentul aplicat pacienților nu ține de secțiile de diabet. Pacenții, mulți dintre ei, apar că li s-au administrat antibiotice, dar doar câte o pastilă-două pe an, ceea ce este ridicol, pentru că nu poate avea niciun efect medical. La fel, toți apar că au fost tratați cu paracetamol cu nemiluita, No- Spa și Dulcolax cât încape, deși au scopuri și efecte contrare, dar și medicamente pe care le prescriu alte specialități”, ne-a explicat un medic specialist, după ce a analizat foile de observație pentru zeci de pacienți.

Le-a interzis medicilor de la Colentina să mai discute cu presa!

Managerul interimar de la Spitalul Clinic Colentina, Silvi Ifrim, le-a interzis, printr-o notă transmisă marți (FACSIMIL4), tuturor subordonaților săi, să mai vorbească cu presa sau să mai furnizeze documente interne, după ce acte care dovedesce fapte de prezumată natură penală, înfăptuite chiar de ea, au intrat în posesia jurnaliștilor de la Evenimentul zilei!

Din start, nota e semnată „manager”, nu „manager interimar” așa cum ar trebui!

Culmea e însă că Silvi Ifrim se folosește chiar pe baza căreia lucrează jurnaliștii, Legea 544, care reglementează accesul presei la informații publice. Doar că managerul interimar o interpretează unilateral, sperând să pună pumnul în gura celor care au avut curajul de a arăta ce nereguli ar fi comis dânsa.

Silvi Ifrim ignoră, însă, articolele în baza căruia se fac și se justifică investigațiile jurnalistice. I le furnizăm noi:

Din Legea 544:

Art. 13.

Informatiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituție publică nu pot fi incluse în categoria informațiilor clasificate și constituie informații de interes public.

Art. 15.

(1) Accesul mijloacelor de informare în masă la informațiile de interes public este garantat. (2) Activitatea de culegere și de difuzare a informațiilor de interes public, desfășurată de mijloacele de informare în masă, constituie o concretizare a dreptului cetățenilor de a avea acces la orice informație de interes public!

Codul Penal

Art. 262, Nedenunţarea unor infracţiuni

Omisiunea de a denunţa de îndată săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile (...) se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani. Dreptul la liberă exprimare stipulat în Constituția României:

Art. 30 – Libertatea de exprimare

(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.

(2) Cenzura de orice fel este interzisă. (...)

(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.

Convenția Curții Europene a Drepturilor Omului:

Articolul 10 (libertatea de exprimare și protecția surselor)

„Protecţia surselor jurnalistice este una din pietrele de temelie ale libertăţii presei (...). Absenţa unei astfel de protecţii ar putea descuraja sursele jurnalistice să ajute presa în informarea publicului pe teme de interes general. Ca urmare, presa ar putea fi incapabilă să joace rolul său esenţial de «câine de pază», iar capacitatea sa de a furniza informaţii precise şi de încredere s-ar diminua (...) Un ordin de divulgare nu ar putea fi în conformitate cu articolul 10 din Convenţie decât dacă este justificat de un interes public superior.”

Managerul interimar denigrează spitalul!

În timp ce angajaților le interzice să furnizeze informații care – vezi Doamne! – ar pune spitalul într-o lumină proastă, managerul interimar face exact acest lucru în fața presei. Iată declarația de sâmbătă a lui Silvi Ifrim: „Doamne fereşte să aveți nevoie de aşa ceva, să veniţi cu cineva drag, bolnav, să o luaţi de la camera de gardă - medicina internă care arată destul de jalnic, că acestea sunt condiţiile vechi, nu s-a investit. Şi, după aceea, după ce o vede internistul, are nevoie de un examen neurologic, o punem din nou pe persoana respectivă în salvare, o ducem la neurologie, o dăm din nou jos, este consultată de neurolog, poate mai are nevoie şi de ortopedie şi tot aşa ne plimbam cu bolnavul prin spital!”

Ținem la dispoziția autorităților întregul dosar.